miercuri, 29 aprilie 2020

Poemoteca


Tudor Arghezi*
Lui Eminescu
Pășiți încet, cu grijă tăcută, feții mei,
Să nu-i călcați nici umbra, nici florile de tei.
Cel mai chemat s-aline din noi și cel mai teafăr
Și-a înmuiat condeiul de-a dreptul în Luceafăr!

*„Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri.” (1955)

Niciun comentariu:

Vise & amintiri («Inimă arsă, clipă înjunghiată»)

  FRUNZE Domnului Bogdan Stoicescu Dacă-am avea un organ de cunoaştere Pentru toată materia Ar fi frunzele şi mizeria De-a creşte pe părţi A...