Nu-i de ajuns să fii mare compozitor* ca să scrii muzica asta,
trebuie să fi fost ales ca
instrument al lui Dumnezeu.
Dinu Lipatti
16 septembrie 1950.
La Festivalul Internațional de la Besançon (Franța), Dinu Lipatti susţinea
ultimul său recital de dinaintea plecării definitive din această lume. Cei care
au fost atunci prezenţi îşi amintesc şi astăzi cu emoţie de acel moment cu
încărcătură profund emoţională. Dinu Lipatti era bolnav, foarte slăbit, fiindcă
în acea dimineaţă suferise o nouă criză**, era aşadar incert pentru toată lumea
dacă artistul îşi va putea susţine solicitantul program. Ceea ce părea a fi
aproape imposibil s-a transformat într-o demonstraţie de magie, de
supranatural, iar cuvintele nu sunt mari - Lipatti a cântat ca niciodată,
îndreptăţind criticii să-i numească recitalul „cântecul său de lebădă”. La
final, a oferit publicului un testament muzical simbolic, coralul său preferat
de Johann Sebastian Bach.
Acest ultim moment public din viaţa sa
constituie subiectul de la care a pornit regizorul şi producătorul francez
Philippe Roger pentru realizarea filmului său documentar, intitulat „Recitalul
de la Besançon”...
*Beethoven - n.m. B.-L.S.
**Dinu Lipatti suferea de
limfogranulomatoză malignă (maladia Hodgkin)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu