Nino despre Nini*
(în șapte trepte)
5.
„Lucram opt ore pe zi la Biblioteca Judeţeană, nu am mai putut publica (deşi scrisesem trei cărţi bine primite de critică) din 1983 până în 1990. Din păcate, n-am putut nici călători la acea vreme, deşi invitaţiile la festivalurile internaţionale de poezie se succedau an de an. Mi-aduc aminte că la bibliotecă luam, în loc de sanviş, cartofi prăjiţi, pentru că nu se mai găsea nimic. Un episod care mi-a fost drag, din toţi aceşti ani, a fost organizarea (împreună cu minunatul grafician şi regizor Mihai Vasile) punctului muzeal Nichita Stănescu, în casa de târgoveţi Hagi Prodan. Volumele cu dedicaţie de la Nichita le-am dăruit Bibliotecii.”
(în șapte trepte)
5.
„Lucram opt ore pe zi la Biblioteca Judeţeană, nu am mai putut publica (deşi scrisesem trei cărţi bine primite de critică) din 1983 până în 1990. Din păcate, n-am putut nici călători la acea vreme, deşi invitaţiile la festivalurile internaţionale de poezie se succedau an de an. Mi-aduc aminte că la bibliotecă luam, în loc de sanviş, cartofi prăjiţi, pentru că nu se mai găsea nimic. Un episod care mi-a fost drag, din toţi aceşti ani, a fost organizarea (împreună cu minunatul grafician şi regizor Mihai Vasile) punctului muzeal Nichita Stănescu, în casa de târgoveţi Hagi Prodan. Volumele cu dedicaţie de la Nichita le-am dăruit Bibliotecii.”
(va urma)
* Ion Stratan despre Nichita Stănescu
(dintr-un interviu realizat de un prieten: Leonida Corneliu Chifu,
apărut în „Gazeta Prahovei”, 20-21 iulie 2005)
 |
| În fotografia de mai sus, comunicată de Florin Dochia, apar, de la stînga, Nino, Mihai Vasile și posesorul ei |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu