„Din clipa în care o femeie se consacră filozofiei, ea devine vanitoasă, agresivă și se comportă ca o parvenită. Arogantă și totuși nesigură, vădit uluită, e clar că domeniul acesta nu-i aparține. Cazul ei inspiră un sentiment de penibil, pe care însă nu-l încerci niciodată în prezența Mariei Zambrano.
M-am întrebat adesea care-i explicația și cred că pot răspunde: Maria Zambrano nu și-a vândut sufletul Ideii, ci și-a păstrat esența unică punând trăirea Insolubilului mai presus de meditația asupra lui – într-un cuvânt, a depășit filozofia…”
Cioran
(Exerciții de admirație)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu