joi, 6 mai 2021

Poemoteca

Haiku*


Ploaie de primăvară;
sălciile rîului unduie îndărăt
veștmintele.
*
Scena primăverii
e aproape gata:
luna și florile de prun.
*
Dimineața de primăvară
învăluie-n ceață
o colină fără nume.
*
Cîte lucruri
nu-ți aduc aminte
aceste flori de cireș.
*
Noaptea de primăvară
s-a sfîrșit
cu zorii pe florile de cireș.

Matsuo Bashō 
(松尾 芭蕉)
(1644–1694)

Pe numele său adevărat Matsuo Munefusa a fost un poet japonez (fiul unui samurai) renumit pentru perfecționarea formei poetice «haiku», un gen de poezie niponă cu formă fixă, alcătuită din 17 silabe repartizate pe 3 rînduri formate din 5, 7, 5 silabe fiecare.
A folosit mai multe psudonimele literare Manefusa
Tosei («Piersică verde») sau Bashô («Banan»).
Coliba în care locuia, așezată pe malul râului Sumida, la Edo, s-a numit, din 1680, «Bashô-an», adică «Ermitajul Bananierului», după numele bananierului oferit de un discipol şi plantat în faţa locuinţei poetului.
Capodopera creaţiei sale poetice o reprezintă antologia apărută postum, în 1698, «Sarumino» («Hăinuţa maimuţei»).
Viaţa însăşi este o călătorie, iar cei care şi-au petrecut zilele în corăbii, pe ape, cei care au îmbătrânit călărind cai, n-au altă casă decît drumul. Şi-au fost demult şi poeţi care au murit călătorind.
 Bashô

* din „Tanka- Haiku. Antologie de poezie clasică japoneză”, ediție îngrijită, traducere, prefață & bio-bibliografii de Ion Acsan și Dan Constantinescu, ed. Științifică și enciclopedică, București, 1981, pp. 184 -185.

Ryuichi Sakamoto
坂本 龍


Din ciclul Lacrimi de primăvară...
(fotografii de © B.-L.S.)




Niciun comentariu:

Memento

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...