Paraponu’ zilii

Incompetenții au convingerea că sînt mult mai buni decît sînt în realitate, în timp ce indivizii extrem de bine pregătiți, au tendința să se subestimeze. Habar n-aveam că acest fenomen, despre care am citit deunăzi, poartă și un nume: «Efectul Dunning-Kruger». David Dunning și Justin Kruger sînt doi profesori care își desfășoară activitatea de cercetare în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Cornell, SUA. Ei au ajuns la următoarele concluzii privindu-i pe incompetenți:

1. Aceștia vor tinde să-și supraestimeze propriul nivel de competență;
2. Nu vor recunoaște înalta competență a celor adevărat competenți în realitate;
3. Nu-și vor da seama de propria lor incompetență;
4. Vor recunoaște propria incompetență anterioară abia după ce vor dobîndi un nivel înalt în domeniul respectiv.

Cei doi cercetători au întreprins studiul pe un lot de studenți ai celebrei universități americane. Probabil au ajuns destul de greu la aceste concluzii, numărul incompetenților studiați de cei doi fiind extrem de mic. În vreme ce, bunăoară, Parlamentul Romanelei le-ar fi oferit, la timp și de o foarte bună calitate, un material de studiu infinit mai bogat și mai variat privind incompetența. Pentru a nu mai vorbi de numărul enorm de incompetenți pe unitatea de suprafață a amărîtei ăsteia de țărișoare...

De altfel, unul dintre incompetenții de marcă ai Romanelei noastre, a ajuns deunăzi consultant personal al guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu... Probabil că, printre altele, îl meditează și la geometrie plană, inițiindu-l în tainele de nepătruns ale formulei ariei cercului... Că doar are un salariu de 10.000 de coroclinci lunar, pe care, într-un fel, trebuie să-l justifice, nu?

Și, pentru că e vorba, de fapt, despre o incompetentă patentată, firesc, ea trebuia să poarte și un nume, vorba poetului: Viorica-Vasilica Dăncilă.

I-auziți cum se mai dă în stambă acest adevărat guru al Băncii Naționale, decrepitul tataie Adrian Vasilescu, gîlgîind o samă de inepții despre ipochimena în cauză, de ți se sparie gîndul, vorba cronicarului: Înainte de a fi prim ministru, a fost europarlamentar multă vreme. A fost funcționar european. Cunoaște toate căile din Uniunea Europeană. Acolo cunoaște oameni mai ales din zona verde, ecologiști, oameni cu care a stat la masă, cu care a băut cafea, cu care a schimbat vorbe. (...) La Banca Națională, pentru aceste cinci birouri se caută oameni care au uși deschise la Parlamentul European. Ăsta este lucrul cel mai important. Fără uși deschise nu facem nimic pentru țara asta... Care va să zică, dna Vasilica a stat la masă cu granguri „verzi” (or fi avut și diagonale?), ba mai mult, a băut și cafele cu 'mnealor, a făcut schimb de vorbe și a deschis uși... Mă întreb în ce limbă/limbi o fi făcut schimb de vorbe cu acei indivizi „verzi” (or fi fost niscaiva extratereștri, cine știe!) duduca asta, căreia și-n română îi vine greu să parlească... Și cam cîte uși o fi lăsat deschise conița asta, că ne-a lăsat pe toți în curent de ne-au apucat reumele? Vai de creierele capetelor noastre cu asemenea deschizători de uși!

Bravos, monșer Mugurică! Aferim!
La mai mare!