Psalmi reali

Psalm real (I)

Sfîrșit de întrebăruri, de viață mi-am adus

Aminte, și că dînsa înseamnă chiar Iisus

De n-ar fi fost el, simplu, eu nu aveam un rost
Exist, respir și stărui pentru că El a fost

M-apasă Timp în tîmplă, în inimă, în rană

Numită existență în zi contemporană

Și stelele în cuget sunt cuiele ce-l sînger

Lumină și credință, în rimă veche – înger

Nu știu de este cerul, nu știu de e albastru

Nu știu dacă Pămîntul e mlaștină sau astru

Nu știu mișcarea dacă s-a inventat ori stăm

În visul de-nceputuri, Ființă adăstăm

Nu știu ce-i timpul, vremea, cuvintele ori viața

nu știu ce e voința și care-mi este fața

Un singur știu, din lucruri și din cuvinte – triști

Sunt secolii de scamă ce uită că exiști

Un singur lucru-i clarul cum clarele ferești

Că Tu, Mîntuitorul, realitate ești

(foto: © Tudor Jebeleanu)

Psalm real (II)

E Timpul circularului inel de timp în zi

Credința că odată la noi vei reveni

Ține-nvierea-n lume și-n lume învieri

Tu, fără azi și mîine, tu fără azi și ieri

Ești suspendarea-n culme, ești fără vale, deal

Tu, lăcrămată steaua din ochiul sideral

N-aștept nimic în lume, afară de-nviere

O zi fără-ntuneric, o floare fără sere

Lumină din lumină, ființă din ființă

Miruitor se duce aproapele-n căință

Cu moartea peste moarte, Iisuse ai călcat

Cum de-ai murit e teama, nu chip de-ai înviat

Cum de-omescu-n tine săpata-limitare

Dar vrednic nu sunt încă pentru așa-ntrebare

Să luminăm de Paște, să închinăm, să lauzi

Prin faptul existenței cum îngerii aplauzi

Cu-aripile de palme ce se unesc, un flutur

Care din insectare cerești pios le scutur

Ion Stratan

(Din volumul "Mai mult ca moartea", capitolul "O zi din viața lui Iisus (ora 1 - ora 25) urmată de Psalmi reali (I-XVI)", 1997)