Deşi lipsa de încredere pe care-o manifest vizavi de sondaje depăşeşte cu mult procentul de 3% (cam cît reprezintă marja de eroare a oricărui sondaj, care se vrea a fi, cît de cît, serios), scepticismul meu vizavi de cifrele furnizate de aceste barometre ale vieţii sociale (şi nu numai!) se menţine, totuşi, la un nivel constant, mediu. Deunăzi, ochii mi-au picat pe un studiu realizat de „Centrul de cercetare pentru religie şi viaţă publică «Pew Research»” (din SUA) , bazat pe un sondaj efectuat în mai multe ţări de pe glob, care spune că există o indisolubilă legătură între prosperitatea, moralitatea şi religiozitea unei naţii. Cu alte cuvinte, dacă eşti bogat sau sărac, mai ai nevoie de Biblie, Biserică şi Dumnezeu pentru a te putea numi un individ moral?
În 22 din cele 40 de ţări sondate în întreaga lume, cercetarea a relevat faptul că, în marea lor majoritate, oamenii văd o legătură strînsă între moralitate şi credinţa în Dumnezeu. În ţări cu un nivel de trai ridicat precum Canada, Germania, Israel, Franţa, Italia, Norvegia, Grecia ori Cehia, majoritatea cetăţenilor cu pregătire superioară chestionaţi (deci cu o stare materială bună şi foarte bună), n-a fost de părere că religia te face moral. Excepţie au făcut-o, surprinzător pentru mulţi, Statele Unite (ţara cu cel mai mare PIB din lume), unde proporţia a fost echilibrată: 46% cred că Dumnezeu este necesar pentru a fi moral, în timp ce 53%, nu. În cele nouă ţări sondate din Europa (toate bogate şi foarte bogate), 68,2% dintre cei chestionaţi n-au văzut nici o legătură între religie şi moralitate, faţă de doar doar 12,6% în cele şase state africane sondate. În China şi Franţa (locurile 2 şi 5 între economiile lumii), 75% şi respectiv 85% dintre persoane cred că poţi fi moral fără religie iar în Marea Britanie (locul 6), 78%, în timp ce în ţări precum Egipt (locul 38) şi Iordania (locul 92), doar 4% dintre oameni cred că moralitatea este posibilă fără credinţă. Asta în timp ce un sondaj paneuropean (realizat de „Departamentul de Cercetare Socială” din 19 state membre ale UE) i-a dat pe greci drept cei mai religioşi cetăţeni europeni. Astfel, 75% dintre ei se numesc religioşi, 46,2% declarînd că se roagă în mod regulat în timp ce doar 1,7% spun că sînt „nereligioşi” iar 4,1% admit că nu se roagă şi nu merg la biserică. Faptul că România ocupă locul 6 (conform unui sondaj „The Global Index of Religiosity and Atheism", realizat de WIN – Gallup International) în topul internaţional al celor mai credincioase popoare din lume (89% dintre români s-au declarat a fi religioşi) şi ţinînd cont (şi) de cele de mai sus, aş putea trage o concluzie: cu toate că ocupă o poziţie fruntaşă printre credincioşii lumii ăsteia, românii-s codaşi la cel puţin două capitole vitale: prosperitate (după produsul intern brut pe cap de locuitor, ocupăm penultimul loc în Europa şi undeva dincolo de poziţia 50 în lume, vai de capul nostru!) şi moralitate (a se citi inclusiv corupţie, la care deţinem un „onorant” loc 71, din cele 180 de ţări care au intrat în studiul publicat recent de „Transparency International”). Săraci, corupţi, da’ cu frică de Dumnezeu în noi, cît cuprinde!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu