miercuri, 21 aprilie 2021

Scrisori (între)deschise


Poza de mai sus a fost făcută pe 19 decembrie 2003, în foaierul Teatrului Toma Caragiu din Ploiești, după Concertul 
de Crăciun susținut de pianistul (de jazz) Marius Vernescu   al asociației proaspăt înființate în epocă (în Ploiești), Jazz Forum 03.

Nu aș fi revenit asupra ei dacă nu nu aș fi aflat, acum două săptămâni, cu mare bucurie, că unul dintre membrii fondatori ai asociației, este și el fost absolvent al liceului ”nostru”, Karl Baker.
Mereu am susținut că am un patriotism local ca o Matrioșkă: prima păpușică este ”mahalaua”, apoi vine ”școala”, da? Am fost caragialist, vorba ... câinilor, sunt caragialist până la moarte! Aproape că nici nu vreau să ajung la cea mai cuprinzătoare Matrioșkă la purtător, ”România”, chiar nu aș vrea să intru pe acea cale cu detalii, aș semăna prea mult cu ”stimabilul” Cațavencu, aș putea să par un pic fals (după standardul meu), dar nu e adevărat, dar aș putea să par ... 
Așa că vă dați seama când am aflat de ce mă caută ”Carol”, atunci, am fost atât de bucuros că e absolvent de Caragiale de nu se poate! E ploieștean, da
ʼ e caragialist, da? Să nu se supere cei ce sunt parte a grupului nostru, dar care nu au absolvit liceul, ei înțeleg acest lucru când e vorba de liceul „lor”, da?

Deci, în poză, Karl Baker este „peste” capul lui Marius Vernescu, cu un chip care mie, atunci, mi s-a părut de... Rică Venturiano sau, mă rog, de un personaj caragialesc de același calibru... Karl Baker, o vină recunoscută este pe jumătate iertată, da? 
În poză „suntem” mai mulți caragialiști: Andrei Tudorache (În stânga lui Marius Vernescu, promoția 1970, Dumnezeu să-l odihnească! Un coleg de mare finețe. În acea vreme se ocupa de magazinul de antichități de la intrarea în foaierul teatrului „Caragiu”, va muri pe la început de anii 2010...), Ovidiu Ionescu, promoție 1970, în dreapta mea (io`s cel mai mic din poză, da?); Ovidiu a fost Vicepreședintele Federației Române de Box la un moment dat, la el în birou, la sediul firmei sale, Xenia Construct de la ... „Xenia”, erau atârnate mănușile de box cu care Leonard Doroftei devenise campion mondial de box amator la Berlin, în 1997, cred, în timpul mandatului lui.
... Între membrii fondatori al asociației, bunul și dragul meu prieten, Bogdan-Lucian Stoicescu, care, la viața lui, are un singur mare defect: a absolvit la „Atoma”, pardon, colegiul „Mihai Viteazul”, ba, mai mult, ca să-mi facă mie în necaz, a făcut „handbol” cu nea Nae Danieleanu, pe când io cu „Tata Fiște”... 
Altfel, Bogdan a fost alături de „cauza noastră”, a acelora ce am terminat liceul și am adunat câteva gânduri despre viața noastră de liceeni, de „gogoșari”și nu numai, în acest oraș de mare valoare, dar nu prea pus în valoare, din păcate. Că, mie, dacă se ia cineva, cu răutate, de „Republică”, îmi devine, pe loc, un oponent pe care-l voi combate cu vehemență (deh, Matrioșka „Ploiești”, v-am spus!).

Bogdan a fost cel ce ne-a facilitat și găzduit lansările celor trei cărți „tipărite”, la Biblioteca Biblioteca Judeteana Prahova, plus volumul promoției 1963, de care s-a ocupat Virgil Daschievici ...

Vorba lungă... mă caracterizează, da?
Noapte bună!

Dan Costineanu
20 aprilie 2021

p.s. La Mulți Ani! și pe această cale, prințe Bubușkin, Bogdan dragule! Să ne trăiești! Și să vină acele vremuri, curând, când vom mai scrie și cărți „tipărite”, nu doar în realitățile virtuale!

Niciun comentariu:

Hristos a înviat!

Să avem tihnă în suflete, pentru că atunci și numai atunci cînd inima ne este liniștită, putem vedea cu ea,  fapt care nu înseamnă altceva d...