luni, 12 aprilie 2021

CAPETE APOCRIFE* (VI)

Pământule din noi, fă-te cer!
(C.D.)


Îl apreciez foarte mult pe H. Roman-Patapievici (i-am citit toate cărțile), dar n-am înțeles afirmația lui conform căreia părintele Stăniloae „e un preot erudit” (vezi „Politice” – interviul dat lui C. Nicolescu). Atâta e părintele Stăniloae? E ca și cum ai spune despre Heidegger că a fost un simplu „profesor de filosofie” , N. Iorga „un profesor de istorie”, iar Eminescu un „poet moldovean”. (pp. 248–249)

Prin gândirea sa dogmatică, nu exagerez dacă afirm că părintele Stăniloae nu e numai un teolog-filosof, un clasic al gândirii ortodoxe contemporane, un teolog-poet, ci pur și simplu până acum, normativ. Vor trece ani și ani ca altcineva să mai poată da o D.o.g.m.a.t.i.c.ă la nivelul celei din 1978, o S.u.m.m.a c.u.m. t.h.e.o.l.o.g.i.a.e. Ce este Heidegger în filosofie, este Stăniloae în teologia creștină: o catedrală a spiritului neopatristic.” (p. 249)

Cealaltă  filocalie: părintele Stăniloae – autor. Cine se va încumeta să adune notele de subsol, comentariile etc. între două coperți? E trist pentru teologia ortodoxă românească faptul că nu un teolog român, ci unul străin și-a dat doctoratul în Stăniloae (părintele catolic benedictin M. Bielawski, 1997, polonez de origine). A se citi cu răbdare lucrarea sa, «Părintele Dumitru Stăniloae – o viziune filocalică despre lume”, apărută la Sibiu, editura Deisis, 1998, în traducerea și cu un cuvânt înainte ale unui teolog de excepție, diaconul Ioan I. Ică jr., fiul marelui profesor de dogmatică Ioan Ică. Cu mare bucurie semnalăm apariția cărții «O ontologie a iubirii» (Polirom, 2001), scrisă de tânărul teolog Silviu Eugen Rogobete – prima lucrare fundamentală competentă și serioasă, care face o analiză critică pertinentă teologiei lui Stăniloae.” (p. 250)

* Din volumul omonim apărut la editura bucureșteană „Gnosis”, în anul 2004, purtînd semnătura teologului, gînditorului creștin, omului de cultură și exemplarului meu prieten (de aproape o viață), trecut la cele veșnice în urmă cu mai bine de șapte ani. Voi așeza aici în zilele care vor urma, fragmente din cărțile frăției sale, ca un modest omagiu și întru pioasa amintire a ceasurilor noastre de taină, nepereche, petrecute doar la plăpînda flacără a gîndurilor...

Niciun comentariu:

Hristos a înviat!

Să avem tihnă în suflete, pentru că atunci și numai atunci cînd inima ne este liniștită, putem vedea cu ea,  fapt care nu înseamnă altceva d...