Poemoteca

 

Verlaine & Rimbaud

Clar de lună

Ți-e sufletul un peisaj ales,

Cu dans bergam și măștile bizare,

Ce din lăute adiind ades

Par triste sub fantasta deghizare.

Cântând iubirea pe un ton minor

Și tot la fel viața oportună,

Par să nu creadă-n fericirea lor,

Iar zvonul li se pierde-n clar de lună,

În calmul trist al lunii, dând răgaz

În arbori păsărilor să viseze

Și să suspine, zvelte și-n extaz,

Printre statui, havuzurile treze.

Paul Verlaine

(Tradcere: St. O. Iosif si C.D. Zeletin)