Blue-eyed soul (I)
 |
| (sursa foto: Chronicle Live) |
Scoțianul Paolo Nutini, pe care am început a-l asculta demult, cu un pop-folk acustic timid, așezat, cumințel, fără o prea mare strălucire, m-a convins definitiv abia după cel de-al treilea album de studio al său, «Caustic Love» (2014, Atlantic), în care cred că a demonstrat, cu asupra de măsură, că este unul dintre cei mai valoroși vocaliști soul ai momentului.
Vocea sa îmi pare că sună de parc-ar fi fost călită în lumina puțină a unor locante sordide, la temperatura înaltă a norilor groși de fum de țigară și apoi răcită în unda cu cuburi de gheață, cristalină și parfumată a whiskyului chihlimbariu, după metoda de mult împămîntenită a vechilor legende R&B.
Dacă nu cel mai bun, Nutini e, oricum, unul dintre cei mai buni, care duc cu brio mai departe ștafeta blue-eyed soul (sau a soul-ului interpretat de albi)…
Better Man
No Other Way
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu