vineri, 16 iulie 2021

Stamatiada (treapta a 9-a)

© Gabi Stamate


146.
Îmi doresc să nu te mai știu. Nu-s mistic, dar mă voi ruga fierbinte pentru treaba asta. (...) Mă intimidezi. Mă-ncurci. Mă faci de gumă, de cîrpă, ești conștientă că ești frumoasă și faci paradă, du-te dracului! Tocmai eu care am început să înțeleg ceva din chichițele acestei lumi și încă mai învăț, tot timpul, de față cu tine uit tot ce știu și îndrug numai prostii. Simpla rostire a unui cuvînt mă epuizează, îmi tremură genunchii... A spus Fellini, cînd a văuzt-o pe Anita Eckberg pe coperta unei reviste: «Dumnezeule, fă să n-o întîlnesc niciodată!» La fel spun și eu: fugi! Poate ai treabă, dispari, nu-mi ține calea. Ești neîngăduit și neîndurător și criminal și oribil de frumoasă, de unde-atîtea alea, cum? Tentaculele-ți lungi și ochii, ochii de husky... așa că te implor, te conjur, piei, lasă-mă, uită-mă, nu, nu te cunosc, nu te vreau, consider că am acest drept, sînt om și eu, mandarino!”

Gabi STAMATE
(CRUD, v 3.0_full_beta, roman, 2021)

Niciun comentariu:

Memento

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...