Domnului profesor, un gînd bun, din inimă...
Astăzi ar fi fost şi ziua onomastică a profesorului şi mentorului multor generaţii de (foști) tineri ploieşteni, Nicolae Danieleanu... Din păcate, „nea Naie”, aşa cum noi, mai juniii dumisale ciraci, îi spuneam sufletistului nostru antrenor din adolescenţă (cu siguranță cea mai frumoasă frumoasă perioadă a vieţii mele) a plecat (în Săptămîna Mare a anului 2012) să iniţieze în tainele handbalului (şi nu numai!) o altă echipă de îngeri...
Un gînd luminos, o lacrimă de sare şi una de vin bun, curat, ca argintul strecurat, întru limpida dumisale (re)amintire...
Rîndul de sus, de la stînga la dreapta: Dan Velicu, Mihai „Michi” Dârdâiac, „Bebe” Gherghescu, Dragoş Cristian „Beda” Badea, Nicolae „Naie” Danieleanu, Romulus „Romi” Nicolae, Mircea „Negoro” Neagu, Bogdan-Lucian „Nea Bob” Stoicescu.
Rîndul de jos: (din stînga) Ştefan „Fane Blondu’” Voicu, Sorin „Maţ” Muşat, Laurenţiu „Nebunu’ ” Voroneanu, Ion „Stîngaciu’” Marin şi Ion „Ţăranu’” Stoian, adică o parte a lotului de handbal - juniori II - al Şcolii Sportive din Ploieşti şi a Liceului nr. 2 - actualul Colegiu Naţional „Mihai Viteazul” -, pe scurt SS2, prin anii ’70 ai secolului trecut, înaintea unui meci oficial pe baza sportivă de pe strada Latină din Ploiești... Evident că majoritatea dintre noi aveau multiple porecle, dar pe multe dintre ele le-am uitat iar altele sînt atît de „delicate” încît sînt imposibil de reprodus aici...
O, tempora!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu