Doamne, de-aș putea uita
Că-mi stă moartea undeva,
Pe o treaptă, lîng-o ușă
Mov, c-o clanță cu mănușă,
Și-mi surîde și m-așteaptă
Cu jobenu-n mîna dreaptă
Și-un crin rău în mîna stîngă,
Crin ce nu știe să plîngă,
Ci doar să miroasă tare
Și lacom a depărtare...
Emil Brumaru
(„Dintr-o scorbură de morcov”)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu