Remember

 ION STRATAN

Montaj foto de Florin Andreescu

  
      Cel mai recent număr dublu al tinerei (a împlinit un an de la apariție) reviste de «litere & arte» ploieștene, «Caietele NORR» (5–6 / 2025) dedică mai bine de 60 de pagini din cele 90 ale sale poetului ION STRATAN*, de la a cărui naștere se împlinesc în luna octombrie 70 de ani. Dar lună în care, din nefericire, se vor rotunji și 20 de ani de cînd poetul a hotărît, cu de la sine vrere, să părăsească această lume, care părea că îi devenise ostilă…

 Așadar, revista ține să marcheze aceste două momente printr-un amplu dosar retrospectiv în care o parte dintre cei nu foarte mulți care l-au cunoscut și apreciat pe Ion Stratan, scriu despre poet și opera sa. Drept pentru care ne facem o datorie de onoare să amintim cîteva dintre textele acestui dosar, care cu siguranță vor stîrni interesul tuturor acelora care vor dori să afle lucruri dacă nu inedite, mai puțin cunoscute despre poet și lucrarea lui pămînteană: Schimbarea la față a literaturii române. Optzecismul, semnat de eseistul Marian Mărchidanu, o introducere în cultura postmodernă văzută prin lentila «optzecismului» și prin vîrful său de lance care a fost poetul despre care facem vorbire, Ion Stratan – poetul care pictează cuvintele, un excelent și sensibil eseu despre cum limbajul poate deveni materie vizuală, aparținînd criticului de artă Ioana Ursu, Despre fericirea inversă în poetica lui Nino ne vorbește cu aplicația-i binecunoscută, critical literar Christian Crăciun iar în Muzicalitatea ca model poetic la Ion «Nino» Stratan, eseistul Bogdan-Lucian Stoicescu propune o abordare inedită vizavi de muzicalitatea creației strataniene, ca o predilectă orientare spre o poetică originală. Pentru ca poeții Liana Dupont în Cel mai tandru iubit, Mihai Vieru în Texte scurte, rase, lucide și Liviu Antonesei în Nino, un erou civilizator, dimpreună cu regizorul Mihai Vasile în Nino, cel care ca Ulise… și, ultimul, dar nu cel de pe urmă, regretatul prozator Șerban Tomșa (stîrnit de Mihai Vieru), să ne propună, fiecare în felul său și toți laolaltă, întru reamintire, cîteva duioase și suave portrete lăuntrice sau văzute dinspre afară ale celui care se autodefinea cu lapidaritate: Eu sînt doar cărțile mele…

 

O secțiune consistentă este alcătuită dintr-o serie de interviuri cu poetul, aparținînd scriitorilor Camelia Radu, Angela Furtună și Florin Dochia, dar și din două dialoguri ale lui Mihai Vieru cu Florin Iaru și Călin Andrei Mihăilescu despre Nino, care aduc adăugiri sine qua non la conturarea personalității poetului.

Spre a nu mai vorbi despre splendidul Răsărit, o lucrare a pictorului Valter Paraschivescu (un alt foarte bun prieten de-al său) care, așezată pe prima copertă a revistei, străluminează conținutul, înseninînd negrul cuvintelor tipărite înlăuntru.  

 Ne vom opri cu dezvăluirile din acest incitant număr de revistă aici, spre a nu răpi plăcerea lecturii potențialilor lui cititori, nu înainte de a aminti și despre existența celor cinci texte ficționale atinse de o briză suprarealistă (absolut inedite, comentate adecvat, în final, de Camelia Radu) ale lui Ion Statan (oferite redacției cu generozitate de Mihai Vieru), fericit completate acestea de o bogată iconografie, care laolaltă cu alte minunate rînduri/gînduri în versuri sau proză fac din această elegantă bucoavnă, o apariție editorială rafinată și care merită cu asupra de măsură citită pînă la ultima ei filă.

Nino în închipuit de graficianul prahovean

Marian Avramescu

* Ion Stratan (n. 1 octombrie 1955, comuna Izbiceni, judeţul Olt − m. 19 octombrie 2005, Ploieşti) a absolvit Liceul ,,Al. I. Cuza” din Ploieşti şi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti • A fost membru al ,,Cenaclului de Luni”, al Cenaclului ,,Amfiteatru” din Bucureşti şi al Cenaclului ,,I.L. Caragiale” din Ploieşti • A debutat publicistic în anul 1972 în revista ,,Amfiteatru” și editorial cu volumul «Ieşirea din apă» (ed. „Cartea Românească”, București, 1981) • Antum i-au apărut următoarele volume de poezie: «Aer cu diamante» (volum colectiv, „Litera”, 1982), «Cinci cîntece pentru eroii civilizatori» („Albatros”, București, 1983), «Lumină de la foc» („Cartea Românească”, București, 1990), «Lux» („Albatros”, București, 1992), «Ruleta rusească» („Cartea Românească, 1993), «Desfacerea» („Eminescu”, 1994), «O zi bună pentru a muri» („Pontica”, Constanța, 1995), «Cîntă, zeiţă, mînia…» („Cartea Românească”, București , 1996), «Mai mult ca moartea» ( „Axa”, Botoşani, 1997, ediţia a II-a, 2003), «De partea morţilor» („LiberArt”, Ploieşti, 1998), «Apa moale» („Albatros”, 1998), «Celebra specie umană» (antologie,  „Helicon”, Timişoara, 1999), «Oameni care merg» („Premier”, Ploieşti, 1999), «Crucea verbului »(„Paralela 45”, Piteşti, 1999), Zăpadă noaptea (Ploieşti, 2000), Biblioteca de dinamită (antologie,  „Cartea Românească”, București, 2001), «Jocurile tăcute» („Călăuza”, Deva, 2001), «O lume de cuvinte» („Limes”, Cluj, 2001), «Spălarea apei» („Eminescu”, București, 2001), «Biserica ploii» (Fundaţiei „Gheorghe Cernea”, Ploieşti, 2001), «Țara dispărută» („Orfeu”, Bucureşti, 2003), «Pămînt vinovat» (antologie,  „Premier”, Ploieşti, 2003), «Cartea ruptă» („Premier”, Ploieşti, 2005). • În anul 1998 a apărut la editura ,,Athenaeum” din Ploieşti, volumul de aforisme paradoxale «Cafeaua cu sare» • Volumul «Ruleta rusească» a fost tradus în limba franceză («La roulette russe», „Royaumont”, Paris, 1995) •

Postum, i-au apărut volumele: «Cafeaua cu sare II» (paradoxuri şi parafraze, „Premier”, Ploieşti, 2005), «Cimitirul de mașini» (antologie de poezie îngrijită de Letiția Ilea, cu desene ale autorului („Grinta”, Cluj-Napoca, 2005), «Nefertiti Eminovici» (poem — ediție facsimilată și îngrijită de Alexandru Condeescu, postfață de Traian T. Coșovei, editura Muzeului Literaturii Române, București, 2006), «Convorbiri la lumina gândului» (volum de interviuri realizate de Bogdan-Lucian Stoicescu cu Ion Stratan, Traian T. Coșovei, Ioan Vieru, Mihai Vasile, Ioan Mihai Cochinescu și Florin Dochia,  „Libertas”, Ploiești, 2006), «Casa părăsită» (poeme, volum îngrijit de Mihai Vasile,  „Libertas”, Ploiești, 2006), «Crimele din strada cerului» (poeme în proză, antologie și prefață de Mihai Vasile, „Libertas”, Ploiești, 2013), «Cafeaua cu sare II» (paradoxuri și parafraze, ediția a doua, îngrijită de Mihai Vasile, „Mythos”, Ploiești, 2015), «Convorbiri la lumina gândului» (ediția a doua, ne varietur,  „Mythos”, Ploiești, 2016), «Pentarombul: Ploieștiul în cinci prieteni» (antologie poetică, cu alți autori, „Karta-Graphic”, Ploiești, 2011), «Crimele din strada Cerului» (antologie de poeme în proză îngrijită de Mihai Vasile, care include și textul inedit «Barza», „Libertas”, Ploiești, 2013), «La umbra Greciei în floare» (volum îngrijit de Călin-Andrei Mihăilescu,  „Tracus Arte”, București, 2017),  «Criminalii și crinii» (antologie de poezie alcătuită de autor, îngrijită de Călin-Andrei Mihăilescu, „Tracus Arte”, București, 2018), «Urechea vorbitoare. Poeme rostite la radio (1992-1997)» (ediție îngrijită de Călin-Andrei Mihăilescu,  „Casa Radio”, București, 2019) și «Ion Stratan. Opera poetică» (3 volume, o ediție în îngrijită de Dan Gulea,  „Rocart”, Băbana, 2024-2025).

Nino & Bogdan, într-o însorită zi de toamnă...

A scris poezie, eseuri, critică literară, traduceri, publicistică politică, în majoritatea revistelor literare din ţară şi în cîteva din străinătate • Este prezent în numeroase antologii de poezie din România şi din Canada, Franţa, Anglia, SUA, Serbia, Macedonia, Germania • A primit Premiul „Nichita Stănescu” al Fundaţiei „Nichita Stănescu” (1990), Premiul pentru Literatură al oraşului Slobozia (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1993), Premiul ,,Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995), Premiul ,,Frontiera Poesis” (Satu Mare, 1999), Premiul ,,Marin Sorescu”, la Festivalul Internaţional de Poezie „Europa Km 0” (Sighetul Marmaţiei, 2001), Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, pe anul 2001, Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România – ASPRO (2002), Premiul ,,Radu Enescu”, al revistei ,,Familia” (Oradea, 2002), Premiul ,,Dafora”, la Zilele revistelor din Transilvania şi Banat (Mediaş, 2002), Premiul Fundaţiei ,,Constantin Stere” (Ploieşti, 2003), Premiul ,,Orient–Occident’’ (pentru arte), acordat de Fundaţia şi Organizaţia de Utilitate Publică ,,Orient-Occident’’, pentru întreaga operă poetică (Curtea de Argeş, 2004) • Ion Stratan a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al ADELF (Association des Écrivains de Langue Française) • A fost redactor-şef adjunct al revistei „Contrapunct” a Uniunii Scriitorilor din România • Avea în pregătire volumele de poeme „Viteza vieţii” şi „Ridicarea privirii” precum şi romanul „Concertul de Crăciun”.

 

Doi buni prieteni: Nichita & Nino

Dedicație olografă a lui Nichita Stănescu către Ion Stratan,

pe pagina de gardă a volumului Noduri și semne,

aflat în colecțiile bibliotecii „Nicolae Iorga” din Ploiești

Ion Stratan desenat de Nichita Stănescu

„Ion Stratan – spirit deschis, cu alonjă intelectuală, fermecător în paradox şi în

lacrimă, speranţă dintîi a poeziei noastre.”

Nichita Stănescu

„Poeziile îi sunt laconice, invenţia e fonologică şi morfologică mai degrabă decât lexicală, iar sintaxa trăieşte din elipse. Ceea ce arată la Stratan vocaţia modificării structurilor limbii, la nivelul nucleelor şi al imenselor

forţe ce sălăşuiesc în ele.”

Nicolae Manolescu

„Poet deplin constituit, imprevizibil, refuzînd imobilitatea unui tipar textual, Ion Stratan «joacă» la ruleta rusească precum la un instrument din care încearcă – şi reuşeşte – să scoată un «sunet din trecutul de

demult»”.

Traian T. Coşovei

„Poezia lui Ion Stratan se articulează în secvenţele unei «epopei scripturale», ale unei «Iliade a semnelor», pe parcursul căreia anecdotica cotidiană cea mai banală se transformă pe neaşteptate în alegorie a actului

textual.”

Octavian Soviany