marți, 16 aprilie 2019

Creme, văpseluri, sulimanuri


Toma stătea tolănit în pat, răsfoind distrat o revistă, în camera aceea rotundă ca un acvariu, prin ale cărei ferestre largi, lumina blîndă a soarelui pătrundea filtrată de faldurile perdelelor. Alexandru, nepotă-su, care pe atunci avea doar vreo cinci-șase ani, stătea la biroul lui, concentrat, aplecat asupra unei coli de hîrtie, ținînd un snop de creioane strîns în mîna-i stîngă, în timp ce cu dreapta scria ceva de zor. „Ce scrii, tu, acolo?” îl întrebă uşor absent... „Nu scriu, desenez”, îi răspunse țîncul calm, neridicîndu-şi privirile din acea coală albă. „Da? Şi cam ce desenezi mătăluță, dacă nu-s prea indiscret?” „Nu eşti deloc!” îi răspunse prompt, văzîndu-şi imperturbabil de treabă. „Şi, de fapt, nu desenez, ci ÎȚI desenez”, adăugă ferm şi foarte serios, de data aceasta întorcîndu-și capul și fixîndu-l temeinic cu privirile-i căprui, apăsînd din glas pe silaba „îți”. „Aha”. „Îți desenez un nor grăsun, ca un caltaboş”, îl mai auzi adăugînd, fără să schițeze vreun zîmbet. „Mda. Da’ de ce ca un caltaboş, şi nu altcumva?” plusă Toma, la fel de serios. „Pentru că aşa mi-a spus un vultur!” „Da? Ce vultur?” „Cum ce vultur? Ăla despre care ți-am mai povestit. Să nu-mi zici c-ai și uitat!” şi-i aruncă o privire mustind de dojană. „Am uitat!”, îi răspunse Toma sec și cu o evidentă undă de vinovăție, neprefăcută, în glas. „Of, ce ți-e şi cu oamenii ăştia mari! Uită de la mînă pîn’ la gură!” , zise plin de năduf. „Vulturul acela, care deunăzi a dat mîna cu un cățeluș, cînd s-au împrietenit! Acum ți-ai amintit?” „Aaaa, acum da, mi-am amintit!” „Of, d-aia nu-mi plac mie oamenii mari, că trebuie să le spui de-o mie de ori un lucru, ca să-l țină minte şi să-l priceapă...”, mai spuse, neprivindu-l, continuîndu-şi cu aceeaşi fervoare, imperturbabil, desenatul...
(din volumul „Tinerețea obişnuită a tînărului Toma. Manual de folosire”, aflat în pregătire)

Niciun comentariu:

Memento

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...