VANITÁTE, (2) vanități, s. f. 1. Ambiție neîntemeiată;
dorință de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare. 2. (La pl.) deșertăciune, zădărnicie. Din fr. vanité, lat. vanitas, -atis.
marți, 5 februarie 2019
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
POEMOTECA
LUCIAN BLAGA (9. V. 1895–6 .V. 1961) Poetul, alături de Dorli, fiica sa Nu-mi presimți? Nu-mi presimți tu nebunia când auzi cum murmură vi...

-
Sînt un om care crede că viaţa există pentru a ajunge la o carte. Ion Stratan „Sub barba patriarhă şi-adâncile-i plete a căror aură lăsa să ...
-
Rendez-vous picto-poetic Nu cred să fi citit vreun alt volum* de poezie în care să abunde numele atîtor artiști. Drept pentru care, l-am și ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu