Despre civilizaţia urmei
Vocaţia monumentală e rară în
cultura română. Nu suntem un popor bine situat într-o civilizaţie a urmei. Nu iubim arhiva, nu ştim să colecţionăm rădăcinile. Cu trecutul, inclusiv cu cel
cultural, suntem în relaţie tensionată, cînd nu ne ignorăm reciproc. Suntem etern
începători, iubim, în mod concis,
lucrurile noi suspendate. Nu ştim
continua mari proiecte abandonate, din felurite grave pricini, istoria culturală
ne e plină de cioturi care n-au fost păduri şi de ruine care n-au fost
niciodată ziduri. (…) bibliotecile
sunt locuri fondatoare, arhiva e o
colecţie de urme, dicţionarele, biografii
deschise.
Irina Petraş
(„Dicţionarul biografic sau despre singurătate” în „Apostrof”, nr. 12, 2006, p.10)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu