De-aş avea
De-aş avea şi eu o floare
Mândră, dulce, răpitoare,
Ca şi florile din mai,
Fiice dulce-a unui plai,
Plai râzând cu iarbă verde,
Ce se leagănă, se pierde,
Undoind încetişor,
Şoptind şoapte de amor.
De-aş avea o floricică
Gingaşă şi tinerică,
Ca şi floarea crinului,
Alb ca neaua sânului,
Amalgam de-o roz-albie
Şi de una purpurie,
Cântând vesel şi uşor,
Şoptind şoapte de amor.
De-aş avea o porumbiţă
Cu chip alb de copiliţă,
Copiliţă blândişoară
Ca o zi de primăvară,
Câtu-ţi ţine ziuliţa
I-aş cânta doina, doiniţa,
I-aş cânta-o-ncetişor,
Şoptind şoapte de amor.
N.B. În 25 februarie, acum 159 de ani, Mihai Eminescu debuta în revista «Familia» (care în acea perioadă apărea la Pesta, în Ungaria), cu poezia «De-aș avea». Iosif Vulcan, directorul revistei, va fi acela care îi va schimba numele din Mihail Eminovici în Mihai Eminescu. Un exemplar al acestei reviste se află în arhiva Bibliotecii Județene «Sorin Titel» din Timișoara.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu