luni, 1 aprilie 2019

Psalm real (XV)


Fără putere, fală, voință sau un ban
Stau singur cu mîncarea rămasă peste an
Stau singur iar în casa-mi de nedereticat
Neridicat la masă și singur cu un pat
Ca o lumină-n lampă, ca steaua fără plozi
Sunt fluturii doar îngeri și clipele Irozi
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire
Ce ești înfăptuire și ești nemărginire
Mai singur ca Psalmistul mă-ntreb pentru o dată
De merită și viața atîta lăudată
Fără vedere, auz, fără plecări, nădejde
M-arunc în somn bicisnic și singur între perne
Și-n inimă nu-mi joacă lumina unei vieți
Stau, de materii grele și tot privesc pereți
Și-acum, cînd semnul crucii pe foaie îl însemn
Văd în icoane sensul rupînd putridul lemn

Ion Stratan
(Din volumul „Mai mult ca moartea”, editura Axa, Botoșani, 1997)
Ion Stratan, 13 martie 2003


Niciun comentariu:

Gînduri cu elice

D e multe ori rămîn bouche-bée, nevenindu-mi a crede (însă de cele mai multe ori copleșit fiind de-o mare tristețe!) că unul sau altul dintr...