Jurnal (cvasi)livresc de mini-vacanţă (II)*
 |
| Fotografie de © Cristina Nichituș Roncea (sursa foto: nichitus.blogspot.ro) |
August 2014.
Părintelui Justin Pârvu, marele nostru mărturisitor şi duhovnic (de
la a cărui trecere la cele veşnice s-a împlinit, în luna iunie, pe 16, un an), îi
plăcea să spună, ori de cîte ori i se ivea prilejul: „Acasă a fost pentru mine totdeauna locul în care am văzut că oamenii au
frică de Dumnezeu, respectă tradiţia şi valorile neamului. Dacă nu respecţi
valorile neamului, care sînt identitatea ta în lume, ce să respecţi? Dacă nu
respecţi tradiţia care e legătura ta cu trecutul, e rădăcina ta puternică, cum
să mai ai pretenţia să rezişti în faţa loviturilor prezentului şi viitorului?
Dacă nu-L respecţi pe Dumnezeu, cum să te mai consideri un om cu destin?”
Aflu de pe pagina saitului „Open Doors” („Porţi deschise”, un ONG internaţional
creştin, de sorginte protestantă, apolitic, al cărui principal scop este
sprijinirea şi susţinerea creştinilor persecutaţi la nivel planetar,
activitatea sa avînd drept temei articolul 18 din „Declaraţia universală a
drepturilor omului”: „Orice om are
dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi religie; acest drept include
libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de
a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în
mod public, cît şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi
îndeplinirea riturilor”) că, la nivel planetar, peste 100 de milioane de
persoane declarate adepte ale învăţăturii lui Hristos, au de suferit din
pricina discriminărilor religioase la care sînt supuse, iar ceea ce este şi mai
grav, 100 000 dintre acestea fiind asasinate!
 |
| (Sursa foto: doxologia.ro) |
Astfel, potrivit raportului pe
2013 întocmit de această organizaţie, Coreea de Nord (care de 12 ani figurează în
fruntea topului ţărilor în care creştinii sînt persecutaţi, vezi foto) peste 70 000 de
persoane sunt încarcerate sau internate în lagăre pentru „delicate” precum:
deţinerea unei Biblii (considerată ilegală!), mărturisirea publică a credinţei
ori pentru frecventarea bisericii. În Somalia ţara , o treime
dintre biserici fiind deteriorate sau distruse complet. Situaţii similare au
fost înregistrate în Egipt, Irak, Iran, Afganistan, Arbia Saudită, Pakistan,
Libia, Sudan ori Nigeria. Orice comentariu e inutil.
 |
| Femeie siriană ortodoxă. „Cine nu o va scuipa, nu are onoare...” (sursa foto: pelerinortodox.com) |
Deşi lipsa mea de încredere în sondaje depăşeşte cu mult procentul
de 3% (atît cît reprezintă marja de eroare a oricărui sondaj care se vrea a fi cît
de cît serios), scepticismul meu vizavi de cifrele furnizate de aceste
barometre ale vieţii sociale (şi nu numai!) se menţine, totuşi, la un nivel
constant, mediu. Deunăzi, ochii mi-au picat pe un studiu realizat de „Centrul de cercetare pentru religie şi viaţă publică <Pew Research>” (din SUA) , bazat pe
un sondaj efectuat în mai multe ţări de pe glob, care spunea că există o indisolubilă
legătură, între prosperitatea, moralitatea şi religiozitea unei naţii. Cu
alte cuvinte, dacă eşti bogat sau sărac, mai ai nevoie de Biblie, Biserică şi
Dumnezeu ca să fii un individ moral? În 22 din cele 40
de ţări sondate din întreaga lume, cercetarea a relevat faptul că, în marea lor
majoritate, oamenii văd o legătură strînsă
între moralitate şi credinţa în Dumnezeu. În ţări cu un nivel de trai ridicat precum
Canada, Germania, Israel, Franţa, Italia, Norvegia, Grecia ori Cehia, majoritatea
cetăţenilor cu pregătire superioară chestionaţi (deci cu o stare materială bună
şi foarte bună) n-a fost de părere că religia te face moral. Excepţie au
făcut-o, surprinzător pentru mulţi, Statele Unite (ţara
cu cel mai mare PIB din lume), unde proporţia a fost echilibrată: 46% cred că
Dumnezeu este necesar pentru a fi moral în timp ce 53%, nu. În cele nouă ţări sondate din Europa (toate
bogate şi foarte bogate), 68,2% dintre cei chestionaţi n-au văzut nici o
legătură între religie şi moralitate, faţă de doar doar 12,6% în cele şase
state africane „chestionate”. În China şi Franţa (locurile 2 şi 5 între
economiile lumii), 75% şi respectiv 85% dintre persoane cred că poţi fi moral
fără religie iar în Marea Britanie (locul 6), 78%, în timp ce în ţări precum Egipt
(locul 38) şi Iordania (locul 92) doar 4% dintre oameni cred că moralitatea
este posibilă fără credinţă. Asta în timp ce un sondaj paneuropean (realizat de
„Departamentul de Cercetare Socială” din 19 state membre ale UE) i-a dat pe
greci drept cei mai religioşi cetăţeni europeni. Astfel, 75% dintre ei se
numesc religioşi, 46,2% declarînd că se roagă în mod regulat în timp ce doar
1,7% spun că sînt „nereligioşi” iar 4,1% admit că nu se roagă şi nu merg la
biserică.
 |
| August 2014. Brașov. (Fotografie de © Bogdan-Lucian Stoicescu) |
Faptul că România ocupă locul 6 (conform unui sondajului „The
Global Index of Religiosity and Atheism", realizat de „WIN-Gallup
International”) în topul internaţional al celor mai credincioase popoare din
lume (89% dintre români s-au declarat a fi religioşi) şi ţinînd cont (şi) de
cele de mai sus, aş putea trage o concluzie: cu toate că ocupă o poziţie
fruntaşă printre credincioşii lumii ăsteia, românii-s codaşi la cel puţin două
capitole vitale: prosperitate (după produsul intern brut pe cap de locuitor,
ocupăm penultimul loc în Europa şi un altul, undeva, dincolo de poziţia 50 în lume, vai de
capul nostru!) şi moralitate (a se citi inclusiv corupţie, la care deţinem un
„onorant” loc 71, din cele 180 de ţări care au intrat în studiul publicat
recent de „Transparency International”).
Săraci, corupţi da’ cu frică de Dumnezeu în
noi, cît cuprinde!
© Bogdan-Lucian Stoicescu
*II (VIII)/2014
Text apărut în „altPHel”:
precum și în ediția tipărită, nr.
451, 9-15 septembrie 2014, p. 15
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu