Statuia lui Eminescu de la Paris

Monumentul se află în Rue des Écoles, într-un scuar aflat vizavi de Collège de France, în preajma Bisericii ortodoxe române „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, la capătul străzii Jean de Bouvais, în zona Universității Sorbona.
A fost inaugurat în iunie 1989, cînd s-au împlinit 100 de ani de la moartea poetului. 

Este confecționat din bronz și are o înălţime de 2,5 metri. Lucrarea reprezintă un trunchi de copac din care se ridică trupul poetului, privind spre cer. Un alt Eminescu, așa cum și l-a imaginat artistul. Poetul este închipuit ținînd pe un braț o carte, în ale cărei pagini sînt gravate primele versuri din Oda în metru antic. Fiecare pagină este scrisă într-o altă limbă.

Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ʼnălţam visători la steaua
Singurătăţii.

În partea de jos a statuii sînt inscripționate versuri din poezia Decebal către popor, de George Coşbuc: La vie est un bien perdu / Si tu ne le vis pas comme tu l’aurais voulu (Viața asta-i bun pierdut / Cînd n-o trăieşti cum ai fi vrut), 

iar pe o placă, fixată tot pe postament, se poate citi: 

Le plus grande poète roumain. Le dernier grand romantique européen. Propagateur de la culture française dont l’oeuvre est connue dans 64 langues et cultures du monde. (Cel mai mare poet român. Ultimul mare romantic european. Propagator al culturii franceze a cărui operă este cunoscută în 64 de culturi ale lumii și tradusă în tot atîtea  limbi)

Sculptura este opera artistului Ion Vlad (1920 –1992), sculptor român stabilit în Franța, care a fost profesor la Institutul de arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, la Centrul American din Paris şi a ținut cursuri de desen şi sculptură la Univeristatea Sorbona. 

Este membru de onoare al Academiei Române. 

Artistul a încetat din viață în 1992, iar două zile mai tîrziu a fost înhumat în cimitirul Montparnasse, în apropierea lespezii care acoperă mormîntul lui Constantin Brâncuşi.