Mahalagii au fost, mahalagii sînt încă… (X)

„Cercetat imediat cazul

şi cu respect raportez urgent.”

(I.L. Caragiale, Telegrame)

Breaking news (3)

După cum aminteam la finalul articolului trecut, încă din perioada celor 70 de zile de abstinenţă alimentară televizată, imaginea învăţătoarei din Caracal a fost puternic mediatizată de televiziunile de ştiri şi îndeosebi de Antena 3, chipul ei fiind transformat rapid într-o icoană sui-generis - pe care toţi membrii şi susţinătorii „Partidului Jos Băsescu” (PJB=USL) o purtau ca pe un sine qua non prapur cu absolut orice prilej de dat în stambă mai mult sau mai puţin public împotriva guvernării catastrofală pedelisto-udemeristă -  mai ales după ce aceasta avea să părăsească patul de grevistă a foamei de la „Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice  ‘Prof. dr. N. Paulescu’ ” din capitală, în noiembrie 2010. De altfel, în ograda celei de-a treia antene voiculesciene, soclul statuii Cristianei Anghel va fi aşezat la loc de cinste (în ciuda cv-ului dumisale, extrem de suplu la conţinut, da’ scopu’ scuză mijloacele, nu?), în pole position chiar, avînd în spate pe cele deja existente.

Foto: ziare.ro

Mă refer, desigur, la cele ale viitorilor parlamentari USL, nume „grele” precum cel al jurnalistului convertit brusc la liberalism (nu, nu numai ciorile-s vopsite!) şi devenit peste noapte membru PNL (în ianuarie 2012) Sorin Roşca Stănescu (vechi informator al securităţii cu nume conspirative „Deleanu” şi „H 15”,), acela al guralivului Mitică Pelican, fost crainic sportiv (vezi emisiunea „Fotbal minut cu minut” de pe programul 1 al postului naţional de radio de pe vremuri), ex-directoraş  al „Agenției  pentru Ocuparea Forței de Muncă” (AOFM) - București ajuns şi el prin tehnici specifice şi bune maniere deprinse în „universităţi” precum cea de la Băneasa (dom’ prifesor Felix ştiiiiieeee!), secretar general al partidului de buzunar al familiei Voiculescu şi lozincard şef al USL, al doctului doctor în istorie, onorabilul (pînă la un punct că dup-aia pupincurismul dumisale televiziv a devenit atît de evident, vizînd îndeosebi muşchii bucepşi ai dosului dlui Crin Antonescu, şeful dumisale de partid, că n-aveai cum să nu te gîndeşti că face sluj pentru un os bun de ros, pe care-l va şi primi, de altfel, prin înjilţuirea sa în căldicelul fotel de ministru al culturii, în decembrie 2012) profesor universitar Daniel Barbu, apoi acela al venerabilului (în februarie a.c. a împlinit 86 de primăveri, să trăiţi, dom’ profesor!) academician Dinu C. Giurescu care, în ciuda cîrcotaşilor care îşi cam rîd de el în barbă (ruşine să vă fie, derbedeilor!) că bunicu’ Dinu a cam dat în mintea copiilor cu multe dintre ideile sale pudrate de colbul anilor aşezaţi peste ele, pe care le mai şi face de baftă-n public, e tot verde (fără diagonală, hehehe!) şi ţine steagu’ oblic în sus, fîlfîind arar, ura! Şi, în sfîrşit, da’ nu în ultimu’ rînd, febleţea mea, vehementa doamnă „3 în 1” (om de afaceri, om politic, blodă) Maria Grapini, o vajnică timişoreancă, membră şi ea a partidului sus-pomenite famelii, care ţine cald scaunul de la turism al fatalei Lenuţa Udrea. (va urma)

© Bogdan-Lucian Stoicescu

Text publicat şi la adresa  http://www.altphel.ro/, precum și în ediţia tipǎritǎ, nr. 396,  an VIII, 10 – 16 mai 2013, p. 8

Text pu