Poemoteca

Amorul, amorul*

Cinematograf porno: boșorogi în derivă

Incredibil se holbează

La frichineala unor cupluri, lascivă;

Nici o poveste mai brează.

Poftim, îmi spuneam, ăsta-i amorul,

Adevărata-i fire;

Seducătorii păcălesc tot poporul,

Alții abia pot să respire.

Nu-i destin sau fidelitate umilă,

Doar trupuri ahtiate;

Fără afect și mai ales fără milă,

E joc pe sfâșiate.

Unii-s seducători și deci foarte iubiți;

Ei vor avea orgasme,

Ceilalți n-au nimic de ascuns, sastisiți,

Nici vorbă de fantasme;

Doar singurătatea, agravată de-un râs

Impudic de femeie;

Și-o certitudine: „De mine-i clar că nu-s”,

Dramolete plebee.

Vom muri, desigur, cuprinși de rușine,

Fără iluzii înalte;

Maeștri ai disprețului de sine,

Niște discuri stricate.

Mă adresez celor în veci neiubiți,

Celor de-a pururi șui;

Celor de sexul liber văduviți,

Care și-au pus pofta-n cui.

Să n-aveți frică, nu pierdeți nimic;

Dragostea nu există;

Sunteți doar prinși într-un joc crud, pitic,

De-o mână profesionistă.

Michel Houellebecq

* din volumul «Neîmpăcat», Humanitas, 2016, trad. Daniel Nicolescu