joi, 3 septembrie 2020

Creme, văpseluri, sulimanuri

Așa cum foarte clar citim în cea mai recentă ediție a „Dicţionarului Explicativ al Limbii Române” (DEX, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2012), a fost revizuit din temelii termenul „țigan”, care apare acum definit drept o „persoană aparţinînd unui ansamblu de popoare originare din nord-vestul Indiei, care au migrat şi în nordul Africii şi, ulterior, şi în cele două Americi, diferenţiindu-se în mai multe grupuri şi ducînd o viaţă seminomadă şi care vorbesc o limbă indo-europeană”, dar şi „epitet dat unei persoane brunete”, precum şi „epitet dat unei persoane cu comportament necivilizat”, toate cele trei avînd, cuprinsă între paranteze, recomandarea „adesea peiorativ” iar „rom”-ul (care în limba romanes înseamnă „om”) este un „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi estul Europei, înlocuind denumirea ţigan, considerată peiorativă; (persoană) care aparţine acestui grup”. Față de o ediție mai veche a DEX-ului (editura Academiei Române, București, 1975), care acorda țiganului, într-un al treilea sens, definiţia „epitet dat unei persoane cu apucături rele”.

Astfel stînd lucrurile, într-un comunicat de presă al „Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună»” a minorității rome din Românica [după ce, în prealabil, într-o scrisoare deschisă adresată directorului Institutului de lingvistică al Academiei Române, amirosind a somație de la o poştă, în care, printre altele, romul sociolog Gelu Duminică, președintele sus-pomenitei agenții, sugera imperativ: „Vă solicităm să luați măsuri pentru a rectifica imediat definiția cuvantului «țigan», după cum urmează: să consemnați caracterul peiorativ al cuvîntului «țigan» atunci cînd acesta din urmă este folosit pentru a denumi o persoană care aparține minorității rome și să specificați că folosirea acestui cuvînt nu este recomandată deoarece este considerat ofensator (discrimineazǎ împotriva minorității rome), să consemnați caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvîntului «țigan», care în prezent apare: «Epitet dat unei persoane cu apucături rele», să definiți minoritatea națională în dreptul cuvîntului «rom», care va deveni astfel termenul de referință (termenul principal) în locul cuvîntului «țigan»”], susținută frenetic de alte 15 organizații, comitete și comiții etnice ţigăneşti, se spune că s-a făcut „un pas către normalitate şi corectitudine”. Bref, un pas mic dar cam șontorog pentru lingvistică însă unul „corect politic” (ce frumos și cît european sună, Doamne, „esprimarea” asta, vorba nu știu cui) pentru o mai corectă percepere a imaginii (șifonate rău) etniei cu pricina. Reacția din partea editorilor și autorilor DEX-ului nu s-a lăsat așteptată, ea venind din partea academicianului Marius Sala, directorul „Institutului de Lingvistică «Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti» al Academiei Române”, care a făcut salutara precizare că au fost făcute, în mod tacit, mult mai multe modificări (nu de capul lingviștilor, nooo, ci negociate la sînge cu reprezentanții comunității țigănești), fro 30 cu toatele, ale unor cuvinte care fac referire directă sau mai voalată la draga noastră etnie minoritară  băștinașă (care a devenit, de multișor, cea mai numeroasă printre cele conlocuitoare, cum se spunea odinioară, pe vremea împușcatului), precum: „balaoacheş”, „baragladină”, „bulibaşă”, „chivuţă”, „corturar”, „faraon”, „gitană”, „jude”, „laie”, „lăieţ”, „lingurar”, „puradel”, „rom”, „rudar”, „sălaş”, „ţigan”, „ţigănaş”, „ţigănatic”, „ţigăncuşă”, „ţigăncuţă”, „ţigăneală”, „ţigănel”, „ţigănesc”, „ţigăneşte”, „ţigănie”, „ţigănime”, „ţigănos”, ţigănuş”, „ursar” ).

Stau și mă întreb (vizavi de modificările aduse familiei de cuvinte derivate din substantivul „țigan”): oare n-ar fi fost mai simplu să se înlocuiască în vechea definiție („persoană cu apucături rele”), adjectivul „rele” cu „bune” sau cu superlativul „excepţionale”? Ori, de ce nu, ținînd cont de ultimile isprăvi ale clanurilor interlope, cu Duduianu în pole position, definția ar putea foarte bine suna cam așa: persoană cu apucături excepționale, care frizează idealul!

Niciun comentariu:

Memento

Traian T. Coșovei 70 (28.XI.1954 - 1.I.2014) Moto: Aş putea să rup limbile ceasului şi să scriu: „oricum e mai târziu decât crezi” Să mă las...