„Cîndva, cuvîntul «graţie» îşi purta, neştirbită, inocenţa. Se scria: «Prin edictul graţiosului împărat se va descăpăţîna numitul X, măruntaiele se vor îngropa la faţa locului iar capul şi membrele se vor ţine în pari, spre vedere şi înfricoşare, paisprezece săptămîni... » Puteai avea «graţia» unei damicele. Cine a ucis sensurile frumosului cuvînt?
Un alt cuvînt criminal: «graţiere», care a încurcat totul, a anulat subţirimile şi a pus între vocabule un piron de sicriu...”
Gheorghe Tomozei
(Bucureşti, 20 martie 1978; în „Manuscrisele de la Marea Neagră)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu