În compartimentul unui tren care se îndrepta spre Cluj, călătoreau împreună, în tăcere, un bătrân ţăran ardelean şi un domn bine îmbrăcat, cu alură de intelectual.

După vreo două ore, bătrânul  întreabă:  

„Domnule dragă, no, dacă nu-i bai, ce-i aceea o sirenă?”

„No, sirena-i un fel de făptură mitolojică, jumătate femeie, jumătate peşke.”

Bătrânul mulţumeşte cuviincios şi se cufundă iarăşi în tăcere. După  alte două ore îndrăzneşte din nou:

„No, dacă nu-i bai, daʼ care parte-i femeie şi care parte-i peşke?"

Domnul, care evident ştia mitolojie, explică că de la mijloc în sus e femeie şi de la mijloc în jos e peşke. Bătrânul începe să prelucreze informaţia asta şi, înainte de a ajunge la Cluj, întreabă:

„Domnule, no, dacă nu-i bai, daʼ de care parte o tras Vasile Roaită? De coadă au de tîțe?”