„Creând oameni vii, cu viață proprie, cu lume proprie, scriitorul
se apropie de misterul eternității. Nu frumosul, o născocire omenească,
interesează în artă, ci pulsația vieții. Când ai reușit să închizi în cuvinte
câteva clipe de viață adevărată, ai realizat o operă mai prețioasă decît toate frazele
frumoase din lume. Precum nașterea, iubirea și moartea alcătuiesc enigmele cele
mai legate de viața omenească, tot ele preocupă și pe scriitorul care încearcă
să creeze viață.”
Liviu Rebreanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu