Ploieștiul la – 21 de grade.
Scrîșnetul zăpezii sub tălpi, aidoma
scîrțîitului unui cui ruginit smuls dintr-o scîndură veche.
Ori poate e doar pîrîitul cojii oului
de corb ce crapă-n cuib?
Doar Bunul Dumnezeu mai poate
ști...
În autobuz, o liniște polară, de
început de lume, te strînge-n chingile sarcofagului ambulant de gheață.
Efectul de iglu, dureros ca o pareză a zîmbetului...
* Celor care m-au întrebat de unde titlul acestei postări, le răspund, pe această cale, că el mi-a fost sugerat de piesa omonimă a grupului Kraftwerk, care, nu știu de ce, mi-a tot susurat în cap în timpul preumblării mele iernatice...
* Celor care m-au întrebat de unde titlul acestei postări, le răspund, pe această cale, că el mi-a fost sugerat de piesa omonimă a grupului Kraftwerk, care, nu știu de ce, mi-a tot susurat în cap în timpul preumblării mele iernatice...
(fotografii de © B.-L.S.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu