De Sfîntul Nicolae, domnului profesor, nostalgică amintire...

Astăzi ar fi fost şi ziua onomastică a profesorului şi mentorului multor generaţii de tineri ploieşteni, Nicolae Danieleanu... 

Din nefericire, nea Naie, aşa cum noi, mai juniii dumisale ciraci, îi spuneam sufletistului nostru profesor de educație fizică și antrenor din adolescenţă (poate cea mai frumoasă perioadă a vieţii mele) a plecat în Săptămîna Mare a anului 2012 să iniţieze, în tainele handbalului (şi nu numai!), o cu totul altă echipă de îngeri... 
Un gînd duios, o lacrimă de sare şi una de vin bun, curat, ca argintul strecurat, întru luminosa dumisale (re)amintire...

Rîndul de sus (de la stînga): 

Dan Velicu. Mihai „Michi” Dârdâiac, „Bebe” Gherghescu, regretații Dragoş Cristian „Beda” Badea, Nicolae „Naie” Danieleanu, Romulus „Romică” Nicolae și Mircea „Negoro” Neagu (plecați, hélas!, mult, mult prea devreme dintre noi), Bogdan-Lucian „Nea Bob” Stoicescu. 

Rîndul de jos (de la stînga):

 Ştefan „Fane Blondu’ ” Voicu, Sorin „Maţ” Muşat, Laurenţiu „Nebunu’ ” Voroneanu, Ion „Stîngaciu’ ” Marin şi Ion „Ţăranu’ ” Stoian 
Cu alte cuvinte, o parte a lotului de handbal – juniori II – al Şcolii Sportive din Ploieşti şi a Liceului nr. 2 – actualul Colegiu Naţional „Mihai Viteazul” –, pe scurt SS2, prin anii ’70 ai secolului trecut, înaintea unui meci oficial de campionat, pe baza sportivă de pe  strada Latină din Ploiești... 
Evident că toţi aveau multiple porecle, dar pe multe dintre ele chiar le-am uitat... 
O, tempora!