„În anii comunismului, în România,
cinecluburile erau foarte active. Găzduite de mari întreprinderi, universităţi
sau aşezăminte culturale, ele instruiau şi finanţau neprofesionişti care voiau
să se exprime prin film. În condiţii tehnice precare, de neimaginat azi, ei au
realizat filme pe peliculă, de 8 sau de 16 mm, unele adevărate capodopere de
subversivitate, în condiţiile unei cenzuri foarte dure.
Filmul documentar de lung metraj Camera obscură povesteşte aventurile
celor care făceau filme independente în România comunistă.
Să faci un film despre cinecluburile de-acum
40 sau 50 de ani din România, e o aventură. Pentru că mulţi dintre acei
pionieri ai filmului independent nu mai trăiesc. Filmele au fost aruncate sau
sechestrate de întreprinderile care patronau majoritatea cinecluburilor. Ce a
mai scăpat, în mare parte, sînt degradate.
Dar, sub patina timpului, am descoperit
adevărate nestemate cinematografice. Poveşti clare, provocatoare, jucăuşe,
făcute cu o libertate interioară de invidiat. Într-o perioadă în care
libertatea era doar un concept, pur teoretic.
Filme făcute cu un fanatism glumeţ, sînt
azi aidoma unor veritabile vehicule de călătorit în timp.
O istorie de mai bine de 40 de ani,
povestită prin intermediul acestor filme de cineclub.
Filmul documentar „Camera obscură” este
o producţie Sharf Film.
Director de imagine şi
producător a fost Liviu Marghidan
iar scenarist şi regizor, Gheorghe Preda.”
Felicitări, Florine! Ţie și tuturor acelora care au pritocit
și au adus pe lume acest proiect. Abia aşept să văd filmul tratînd, pentru mine
unul, un extrem de incitantant subiect de „nișă”, cum se spune astăzi. Da, dar
o „nișă” în care, aproape în majoritatea
cinecluburilor, a făcut artă 100%, realmente, din care „nișă” s-au ridicat
artiști autentici - actori, regizori, scenariști, scenografi, compozitori,
artiști fotografi etc., unul dintre aceștia fiind chiar tu - și care a
constituit o matrice salutară pentru germinarea unor viitoare producții
cinematografice (de lung sau scurt metraj) care, la vremea lor, aveau să capete
importante premii și să facă strălucite cariere, toate aceste lucruri făcînd ca
despre filmul românesc să se vorbească, peste tot în lume, cu mult respect iar
despre profesioniștii lui cu toată considerația. Tristă soartă au avut și au,
helas!, în continuare, pionierii filmului independent românesc (aceia care mai
sînt în viață) și creațiile lor. De aceea filmul vostru cred că vine să umple un gol, să
atragă atenția asupra unui fenomen de neneglijat, el reprezentînd totodată, intuiesc asta doar
din rezumatul trimis de tine, un binemeritat și sensibil omagiu adus unor
oameni minunați și creațiilor lor extraordinare! Doamne ajută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu