miercuri, 30 noiembrie 2016
Haihui printre imagini
Un splendid film polonez
Tango (1983)*
Haihui printre cuvinte
* Daniel-Silvian Petre (n. 30 noiembrie 1968, Timişoara) este scritor şi muzician, cunoscut îndeobşte ca vocalist al grupului rock Survolaj.
Sf. Apostol Andrei cel Întîi chemat, Ocrotitorul României. La mulţi ani!
Sfântul Andrei, Sântandrei, Moș Andrei, Andrei-de-iarnă, Indrea;
Ziua Lupului, Gădinețul șchiop - Ieşirea din Filipii de Toamnă
Sf. Andrei (colecţia Picu Pătruţ) |
Se zice că Sfântul a fost copil părăsit de mamă, pus într-o
albiuţă şi aruncat pe apă. O femeie l-a găsit şi l-a luat. Copilul a crescut şi
făcea pe paznicul în livadă. Tatăl vitreg a venit într-o noapte să vadă şi el
ce mai e pe acolo. Băiatul, fără să ştie, l-a împuşcat. S-a dus la preot să se
mărturisească. Preotul i-a spus că păcatul este atât de mare încât nu poate fi
curăţat decât prin foc. Andrei îl omoară pe preot. Caută altul şi sfârşitul
este acelaşi. Se duce la un călugăr. Acesta îl păcăleşte să intre într-o
fântână. Închide fântâna cu un lacăt şi pune deasupra un bolovan foarte mare.
Cheia de la lacăt o aruncă într-o apă. După o sută de ani, nişte pescari aduc
călugărului (care, culmea, mai trăieşte) câţiva peşti. Într-unul din peşti
călugărul găseşte cheia. Trimite pe cineva să deschidă fântâna. Andrei este, şi
el, încă viu. Îi pun în spinare o pereche de desagi plini cu bolovani şi îl
trimit să pască oi până când oile cele albe vor deveni negre şi cele negre
albe. Andrei pleacă, având bolovanii în spate şi oile în faţă. Întâlneşte un
hoţ care îi spune că a omorât oamenii din trei sate şi merge să-i omoare şi pe
cei din alt sat. Andrei ridică ciomagul şi îi dă hoţului una în cap. În clipa
aceea oile îşi schimbă culorile. Dumnezeu îl iertase.
În noaptea de Sfântul Andrei, cohortele de duhuri necurate se
dezlănţuie. Strigoii şi strigoaicele, călărind limbile de meliţă, se bat la
hotare. Oamenii se apără cu usturoi tăvălit în funingine, mănâncă mujdei. Se
pare că strigoiul vine la fereastră şi te întreabă: ai mâncat usturoi? Tu
trebuie să mănânci, dar să nu-i răspunzi. Dacă îi răspunzi, amuţeşti.
Strigoii se fac din copii proveniţi din mariaje între rude, din
copii nebotezaţi, lepădaţi, născuţi între tufe, din copii care, la naştere, au
avut o bucată de placentă pe cap. Şi un adult poate să devină strigoi dacă îl
muşcă un ţânţar în ziua de Sfântul Gheorghe, dacă jură strâmb sau are a face cu
Diavolul. Noaptea de Sfântul Andrei este foarte bună de vrăji. În multe locuri
se zice că Ursitoarele vin să vorbească cu fetele despre ursitul lor. Sfântul
Andrei este pus în relaţie cu lupii; el e protectorul oamenilor atacaţi de
lupi. De casele unde Sfântul Andrei are ţinere nu se apropie lupul. În această
zi nu se dă nimic de împrumut. Copiii taie ramuri de măr, păr, prun şi le pun
la înflorit să le aibă la Sfântul Vasile, când sorcovesc. De Sântandrei se ţine
ultimul dintre Filipii de Toamnă.
Andrei, fiul lui Iona din Galileea şi fratele lui Petru, a fost
ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. După ce acesta îl botează pe Iisus în
Iordan, Andrei îl urmează peste tot pe Mântuitor, fiind martorul minunilor pe
care le săvârşeşte. Propovăduieşte credinţa lui Hristos în Balcani şi în
ţinuturile Mării Negre. Sfârşeşte răstignit pe o cruce în formă de X, căreia i
s-a dat numele de „crucea Sfântului Andrei“. Irina NICOLAU ( „Ghidul
sărbătorilor românești”, Humanitas, 1998)
Slăvitul Apostol Andrei, cel întîi chemat, s-a născut în cetatea
ce se numește Vitsaida. Dumnezeiescul Andrei, defăimînd toată turburarea
lumească, și-a ales să petreacă întru feciorie și n-a voit să se însoare. Ci
auzind că Ioan, Înainte Mergătorului Domnului, umblă prin laturile de pre lîngă
Iordan și propăvăduiește pocăința, s-a dus la dînsul și i s-a făcut ucenic, că
dorea a se sui cu mintea sa întru mai multe înțelegeri. Apostolul Andrei cu tot
sufletul a urmat lui Hristos, și mai întîi decît ceilalți apostoli a fost
chemat la învățătura lui Hristos, și pentru asta s-a numit <întîiul
chemat.>
Iar după ce a pătimit pentru noi Domnul, s-a răstignit, a murit, s-a îngropat și a înviat din mormînt cu puterea Dumnezeirii Sale, a adunat iarăși la Sine pre ucenicii și prietenii săi, s-a arătat în muntelele Galileii și le-a zis: „Mergeți, învățați toate neamurile”. Și au căzut în soarta apostolului Andrei neamuri pînă în partea Mării Negre, spre partea răsăritului, cu toate locurile, și amîndouă părțile cele de pre lîngă Marea Euxinului (Marea Neagră), toate cîte se află între Tracia și între Macedonia, pînă la rîul cel mare, Istrul, care acum se numește Dunăre; toate neamurile acestea erau țarină pusă înaintea lui, întru care voia să semene sămînța cuvîntului, lui Dumnezeu. (Viețile Sfinților, III)
Iar după ce a pătimit pentru noi Domnul, s-a răstignit, a murit, s-a îngropat și a înviat din mormînt cu puterea Dumnezeirii Sale, a adunat iarăși la Sine pre ucenicii și prietenii săi, s-a arătat în muntelele Galileii și le-a zis: „Mergeți, învățați toate neamurile”. Și au căzut în soarta apostolului Andrei neamuri pînă în partea Mării Negre, spre partea răsăritului, cu toate locurile, și amîndouă părțile cele de pre lîngă Marea Euxinului (Marea Neagră), toate cîte se află între Tracia și între Macedonia, pînă la rîul cel mare, Istrul, care acum se numește Dunăre; toate neamurile acestea erau țarină pusă înaintea lui, întru care voia să semene sămînța cuvîntului, lui Dumnezeu. (Viețile Sfinților, III)
Prietenilor purtători de nume sfînt, cele mai bune urări, de ziua lor.
La mulţi ani!
La mulţi ani!
luni, 28 noiembrie 2016
„65”
Deunăzi, un foarte drag
prieten de-o viață, a împlinit șaizeci și cinci de ani.
O viață!, vor exclama unii.
Vîrsta deplinei maturități, ar considera-o alții, folosind o sintagmă ușor tocită.
A doua tinerețe, ar mustăci ăi mai optimiști...
Prima bătrînețe, ar zîmbi, din colțul buzelor, unii puțin mai plictisiți de viață...
Sigur, îmbătrînim și, de multe ori, lucrul acesta, printre multe, multe altele la fel de puțin plăcute ni se se pare a fi și groaznic de plictisitor.
Da, dar așa cum ar spune George Bernard Shaw, este singurul mod prin care putem avea o viață lungă!
O viață!, vor exclama unii.
Vîrsta deplinei maturități, ar considera-o alții, folosind o sintagmă ușor tocită.
A doua tinerețe, ar mustăci ăi mai optimiști...
Prima bătrînețe, ar zîmbi, din colțul buzelor, unii puțin mai plictisiți de viață...
Sigur, îmbătrînim și, de multe ori, lucrul acesta, printre multe, multe altele la fel de puțin plăcute ni se se pare a fi și groaznic de plictisitor.
Da, dar așa cum ar spune George Bernard Shaw, este singurul mod prin care putem avea o viață lungă!
La mulți ani, Mihai !
Mihai, Ștefan & Bogdan |
Mihai, Constantin & Bogdan |
vineri, 25 noiembrie 2016
Zburătăcind...
Chik Corea & Keith Jarret
în concertul nr. 10 (în mi bemol major), KV 365,
pentru două piane, de W.A. Mozart
Zburătăcind...
Chik Corea & Keith Jarret
în concertul nr. 10 (în mi bemol major), KV 365,
pentru două piane, de W.A. Mozart
Haihui printre sunete
Chik Corea & Keith Jarret
în concertul nr. 10 (în mi bemol major), KV 365,
pentru două piane, de W.A. Mozart
Gândul zilei
joi, 24 noiembrie 2016
Haihui printre sunete
Liquid Tension Experiment
Live In New York
John Petrucci (guitars)
Mike Portnoy (drums)
Tony Levin (bass, Chapman stick)
Jordan Rudess (keyboard)
Haihui printre cuvinte
Înainte erai doar sărac. Dar, imediat după ce ţi-ai cumparat
primele dicţionare, ai mai aflat că eşti şi amărît, calic, mofluz, pirpiriu,
sărăcan, nepricopsit, oarfăn, obielos, pămîntit, bedaș, measer, siromah,
misăricos, nevoiaş, sărman, oropsit, păduchios, prăpădit, milog şi necăjit. Ba
mai mult, că eşti cu traista-n băţ, că n-ai o para chioară, că ești
coate-goale-mațe-fripte, că ai ajuns la covrigi (sau la pepeni), că ai rămas cu
fundu’ (sau curu’) gol, că te uiți ca milogu-n
traistă ori că ești în sapă de lemn... Deunăzi, te gîndeai ce bine era să fii
fost măcar sărac cu duhul, că dacă ai fi fost, aşa cum îți spune în fiecare
duminică la predică, bunul tău prieten, preotul, te-ai fi pricopsit sigur după
ce-ai fi mierlit-o, că a ta și numai a ta ar fi fost Împărăţia Cerurilor!
(din
volumul „Viața obișnuită a tînărului Toma. Manual de utilizare”, aflat în
pregătire)
Lumea în care trăim (13)
O excepționlă publicație (ediție pentru colecționari) apărută în toamna anului
miercuri, 23 noiembrie 2016
Haihui printre imagini
Lumea în care trăim (12)
Lecturi „cutremurătoare”. Citesc, nu știu pe unde, cîteva
sfaturi utile, date, evident, de un specialist în branșă, despre cum să ne
comportăm înainte de, în timpul unui și după un cutremur. Cică, în primul rînd,
să ne păstrăm calmul! Bah!
Ușor de spus, extrem de greu de făcut, atîta timp
cît constat, zi de zi, că, la români cel puțin, lucrul care se pierde cel mai
des este chiar calmul! Și cumpătul, fie vorba-ntre noi...
Haihui printre sunete
(1939–1979)
Richard Oschanitzky - pian
Ştefan Berindei - saxofon alto & tenor
Dan Mândrilă - saxofon tenor
Wolfgang Güttler - bass
Johnny Răducanu - bass
Eugen Gondi - baterie
Gîndul zilei
marți, 22 noiembrie 2016
Haihui printre cuvinte și sunete
Foaie verde sălcioară,
La Ploieşti pe-o mărgioară
Zace-un voinicel de-o boală.
Mi-l păzeşete-o fată mare
Cu trei lumînări de ceară,
Cu cioburi de tămîioară,
Mi-l păzeşte să nu moară.
(vechi cîntic lăutăresc)
Gîndul zilei
O lansare cu ștaif...
Aseară, luni, 21 noiembrie 2016, la Ploiești, în sala „Nichita Stănescu” a Bibliotecii „Nicolae Iorga” (Biblioteca Judeteana Prahova), la lansarea volumului lui Mihai Vieru, „Ion Stratan”, apărut recent la Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2016.
Lume multă, lume bună, cu ștaif, cum se spune, atmosferă distinsă și destinsă, antren, dichis, cu un Miki aflat într-o formă de zile mari, revenit pe meleaguri natale după multă vreme, ca un adevărat fiu risipitor. Dar care fiu n-a venit cu mîna goală, el (re)aducîndu-ni-l pe Nino, sub forma unui elegant, opulent și extrem de serios op, pentru care, el și, în egală măsură, toți cei care au trudit cu osîrdie la zămislirea lui, merită, cu asupra de măsură, întreaga noastră gratitudine.
Regretăm absența (motivată!) prietenului nostru, poetul Ioan Vieru.
Cele mai bune gînduri, plecate din inimă, cum ar fi spus Nino, acelora care, aseară, ne-au fost alături!
Fascinația de Stratan rezidă și în ce măsură opera lui poate fi la fel de bine considerată un joc cu mărgele de sticlă. Asta se vede în construcție și deconstrucție și în reconstrucție. Poemele lui Stratan nu sunt neapărat «cyborgi», ca să folosim o extensie «sci-fi», sau ca în «StarTrek», «borgi», ci un organism viu alcătuit din toate nervurile gândirii, plasma textului, sângele ideii, mușchii și oasele înțelesului asigurate de țesătura afectului în toate formele lui de agregare umorală. Poezia lui Stratan are respirație. Are flux și reflux. Are sensibilități neașteptate. Ea este ca spațiul dintre astre și dintre sisteme solare, care are deopotrivă curenți reci și calzi, ceea ce face ca nouă să ni se pară că stelele pâlpâie sau străluminează.
Mihai Vieru
Nino & Miki |
Călin Dengel și Miki |
Miki cu Florin Manole |
Regizorul Cătălin Apostol și cineastul Florin Negoescu |
Cu o foarte frumoasă admiratoare... Eh! |
Fotografii de Florin Negoescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Memento
Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...
-
Călin Angelescu (2.03.1957 – 19.09.2002) Dor f Ea ascultǎ Bach, ea ascultǎ Bach în dimineaţa albǎ printre fotografii chiar în mijlocul trist...
-
Sînt un om care crede că viaţa există pentru a ajunge la o carte. Ion Stratan „Sub barba patriarhă şi-adâncile-i plete a căror aură lăsa să ...