Regele moare dar nu se predă!
„N-am avut timp să-mi trăiesc viața. E vina ta că nu te-ai pregătit. Sunt obligat să mor, mi-e frică, ajutor! Cine vrea să ofere viața Regelui? Am privit moartea de mii de ori, mi-am dat seama că nu e pentru mine. Nici eu nu mă mai pot ajuta. Soare, apără-mă! Să trăiesc de-a pururi chiar și singur.Vai, morți fericiți, ce chip ați avut în față?’’
Eugen Ionescu
Îmi amintesc că am avut privilegiul ca în anul 2018 să văd împreună cu Anca, spectacolul Regele moare de Eugen Ionescu, pe scena Teatrului Național din București, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc fiind în rolurile principale. Așezat pe un scaun, chiar lîngă noi, în sală, era marele nostru regizor Andrei Șerban, care a urmărit spectacolul extrem de concentrat, cu creionul minții în ambele mîini, dacă pot spune așa.
A fost o seară absolut specială, atunci, în 10 februarie al acelui an, în care maestrul Rebengiuc împlinea 85 de ani. Cu acel prilej, la final, după încetarea îndelungilor aplauze, domnia-sa, vizibil emoționat, a adresat cîteva cuvinte publicului: Am vrut să joc în seara asta. E un cadou pe care mi l-am făcut mie însumi. Am vrut să fiu alături de colegii mei pe care îi iubesc foarte tare. Îmi place rolul acesta, am vrut să il joc de ziua mea. Îmi place piesa, îmi plac regizorii care au pus piesa în scenă. Îmi plăceți dumneavoastră și am vrut să sărbătoresc împreună cu dumneavoastră această cantitate de ani nesperată din punctul meu de vedere. Nu m-am gândit niciodată ca o să ajung până aici, dar dacă am ajuns, am zis: hai să joc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu