Memento

Dan Andrei Aldea

„Eu sunt acum într-un anotimp în care pot să trăiesc şi să muncesc în tihnă, aşa că voi face muzică pentru mine însumi...”

Pe numele său întreg, Dan Andrei Vladimir Aldea (n. 9 martie 1950, București) a fost solist vocal, multi-instrumentist (chitară, vioară, pian și instrumente cu clape, blockflöte, muzicuță, bas), aranjor și compozitor. Licențiat al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București, la clasa de vioară a maestrului Dan Cumpăta, în 1973.

La doar 19 ani, se alătură basistului Corneliu Bibi Ionescu și bateristului Marian Toroimac, devenind lider al grupului rămas în istoria muzicii rock românești sub numele de Sfinx. Unanim considerat drept unul dintre cei mai creativi și valoroși chitariști români, stăpînind o tehnică ireproșabilă, el a scris pentru și a interpretat împreună cu Sfinx piese precum Șir de cocori, Noi nu ne temem / Zece arici înamorați, Din nou acasă, Fetele albinele, Om bun. A editat, alături de același grup, L.P.-urile Lume Albă (1975) și Zalmoxe (1978), acesta din urmă fiind unul dintre primele albume-concept de rock-progresiv românești.

Compozitor introvertit, rafinat și cultivat, a scris cîteva sute de piese sub nume propriu sau în colaborare cu alți muzicieni, compozițiile sale acoperind o largă paletă stilistică, de la creații semi-simfonice (precum binecunoscuta prelucrare după Languir me fais, din opusul 15, Șapte cîntece pe versuri de Clément Marot, de George Enescu), pînă la piese de blues-rock, folk, jazz ori country-rock.

În 1981 a plecat în Belgia (unde a căpătat statutul de azilant politic) apoi s-a stabilit în Germania, țară în care și-a înființat propriul studio de înregistrări, Danʼs Own.

A colaborat (în calitate de compozitor sau de instrumentist) la înregistrarea albumelor unor artiști precum Dida Drăgan, Anda Călugăreanu, Mircea Vintilă sau Valeriu Sterian.

A scris muzică pentru teatru (la spectacolele Suferințele tânărului Werther de J. W. Goethe, Elisabeta I -a  și A douăsprezecea noapte  de W. Shakespeare), din muzica acestuia din urmă rămînînd celebru Cîntecul bufonului. A compus, în colaborare cu Dorin Liviu Zaharia, coloana sonoră a peliculei Nunta de piatră (Mircea Veroiu / Dan Pița, 1973).

În 2014, după 33 de ani de exil, a revenit în România.

Dan Andrei Aldea a considerat cel mai bun disc scos de cineva pe această planetă, albumul Olias Of Sunhillow (1976) al muzicianului Jon Anderson, vocalist al trupei Yes... 

A încetat din viață în 18 ianuarie 2020, în locuința sa din Călărași.

Zalmoxe

Cîntecul bufonului