O „vechitură”
de 50 de ani. Poate chiar ceva mai mult... Evident că nu mai țin minte cine
ne-a făcut-o... Poate vericu’ Mihai, cine mai poate ști? Am găsit-o printre
hîrțoage de mult uitate... În ea sînt alături de unul dintre cei mai buni
prieteni ai celor mai lipsiți de griji și luminoși ani ai vieţii mele, Adrian
Şerbănescu (născut în aceeaşi zi, lună şi an cu tetea, frați gemeni dar din mame diferite, cum ne plăcea să ne spunem...). Am
pozat chiar în fața casei în care locuia Adrian, situată chiar peste drum de locuința
bunicilor paterni, pe strada Principatele Unite din Ploiești, la numărul 16... O fotografie bătîrnă,
bătîrnă rău, cum ar fi spus Popa Moșu, unchi-miu de la Ghimpați, fie-i țărîna
ușoară, da’, oricum, mai jună cu măcar fro 10-12 ani decît băiuţeii din ea, dacă e să mă iau după moacele noastre de atunci!
Asta cu aproximație, deoarece pe dosul micului dreptunghi de hîrtie foto nu apare înscrisă data la
care a fost făcută, așa cum se întîmpla să fie la majoritatea celorlalte... Îmi plac fotografiile vechi așezate cuminți în
desuete albume cu colțurile mîncate de trecerea inexorabilă a timpului, aceste mici și fragile eternități de-o clipă ce înviază, parcă, doar atunci cînd sunt privite...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu