marți, 25 februarie 2020

Ioan

Întîia și a doua aflare a cinstitului cap al Proorocului Înainte mergător și Botezător al Domnului Iisus Hristos
Numele IOAN, care provine din ebraicul Iohanan (יוחנן), este o prescurtare a lui Yahôhānān, adică Dumnezeu S-a milostivit (Yahwe este îndurător) și care a fost transliterat, din greacă, Ioannes (Ιωάννης).
Cel mai important om de pe Pămînt dintre cei născuți din femei (Matei 11, 11; Luca 7, 28), purtător al acestui nume, a fost, fără doar și poate, Îngerul Pustiei, Yohanan ben Zahariya – Ioan fiul lui Zaharia, ultimul prooroc al Vechiului Testament, Înainte mergător și Botezător al Mîntuitorului Iisus Hristos, singura persoană care avea să atingă cu palma mîinii drepte creștetul Fiului lui Dumnezeu și care, între toți sfinții Sinaxarului, este prăznuit de cele mai multe ori de Biserica Ortodoxă: Nașterea sa (24 iunie), Tăierea capului (29 august), Soborul său (7 ianuarie), Întîia și a doua aflare a capului său (24 februarie), A treia aflare a capului său (25 mai) și Zămislirea sa (23 septembrie).
Despre Ioan Botezătorul, avva Sofian Boghiu a spus cîndva: ...este ființa de legătură dintre profeți și Apostoli, marele pustnic și marele celib și, totodată, primul martir din lumea creștină: el moare pentru sfințenia vieții de familie.
O, Mergătorule înainte al Domnului și Botezătorule al lui Hristos, mari și multe sunt vredniciile date ție de la Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, după făgăduința și proorocie îngerească, te-ai și născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatălui tău s-a pecetluit.
*
Tradiția populară spune că, în fiece 24 februarie, zi numită a Dragobetelui, pentru a fi îndrăgostiți tot timpul anului, iubiții trebuie să se îmbrățișeze și să se sărute... Apoi, ei trebuie să își făgăduiască solemn că nu se vor supăra și minți unul pe celălat și că se vor ajuta la nevoie...

Niciun comentariu:

Gînduri cu elice

D e multe ori rămîn bouche-bée, nevenindu-mi a crede (însă de cele mai multe ori copleșit fiind de-o mare tristețe!) că unul sau altul dintr...