marți, 18 februarie 2020

Poemoteca




Cîntec sau mai curînd un rondel*

O, moarte, fii îndurătoare,
Ce mi-ai lăsat dorul pustiu,
Și tot nesătulă te știu,
Cît timp nu mă ții în lîngoare.
De-atunci n-am umbră nici răcoare.
Dar ce-ți păsa de caldu-i viu,
O, moarte?

În amîndoi un suflet moare,
Și de s-adus, nu pot să fiu,
Nici să visez, făr-a fi viu,
Ca lucrurile, fără boare,
O. moarte!

François Villon

* Din volumul Balade și alte poeme  
(traducere de Dan Botta, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1956)

Niciun comentariu:

MEMENTO

„Mi-e sete de aer…”   Am fost prins în romanţa deziluziei, înainte ca toate să devină iluzie. Jack Keroua c I onel T heodor F ernic. U n num...