„Cercetat imediat cazul
şi cu respect raportez urgent.”
(I.L.
Caragiale, Telegrame)
Breaking News (10).
Mă uitam deunăzi la toată tevatura asta cu fraudarea
eaxamenului de bacalaureat de la liceul „Bolintineanu” din Capitală. Mă uitam
şi mă cruceam, necrezîndu-mi ochilor că am trăit s-o văd şi p-asta: Serviciul
Român de Informaţii implicat în anchetarea unui caz de luare de şapagă pentru
trecerea unui examen, la un pîrlit de liceu, fie el din capitala Românicăi.
Oare poliţia noastră chiar nu mai e capabilă să rezolve cu propriile-i puteri
un astfel de „caz” sau poate că nu ştiu eu, dar e posibil ca o asemenea
situaţie să ţină, mai nou, de siguranţa naţională, deci să fi ieşit din fişa
postului „organelor” abilitate să se ocupe de ea? Numai Dumnezeu mai poate şti,
că eu, unul, chiar că nu mai pricep nimic!
Dar, mă întrebam eu, în timp ce urmăream pe canalele de
ştiri toată această aiuritoare sarabandă, cam pe unde i-or luci ochii
învăţoarei-senator din Caracal? Oare de ce nici un post de televiziune n-a
invitat-o pe doamna blondă din Caracal, Cristiana Anghel, să-şi dea şi ea cu
părearea, că doar provine din „sistem”, cum se spune mai nou, şi dacă nici
dumneaei nu ştie cum devine cestiunea, atunci cine? Mamaie Paula Iacob? Vadim? Poate
Becali, da’ uitai că dumnealui momentan e la borţoasa şi acolo are cu totul
alte preocupaţiuni. Ori poate eternii Ciuvică şi Chireac, aceşti Heckle şi
Jeckle ai talk-show-ului băştinaş, deveniţi doi vajnici „cronici” vestiţi ai micului
ecran sau însăşi tuşica Monica Tatoiu, profă de mate, în fond, nu?, da’ mneaei
a fost mult prea ocupată cu propria-i nuntă de argint zilele-astea şi n-a avut
timp de flecuşteţe…
Of, Doamne, mi-am dat seama că mi se făcuse, deodată, dor de
tonul mămos-moralizator şi de cuvintele pline de înţelepciuni ale blondei mele
caracalene, Cristiana Anghel dar pe dumneaei, ia-o de unde nu-i! Da, da, bag
samă că a fost scoasă definitiv din cartea de imobil a invitaţilor-abonaţi ai
canalelor de ştiri după ce s-a aflat că a fost plătită (cam „subţire”) cu 140
de milioane de lei un an de zile să vorbească la antenele voiculesciene. Dar
mai ales după ce a mai făcut o boacănă, mai an, cînd şi-a „implementat” (îmi
place de mor acest verb făcut celebru de dom’ profesor Petre Roman) fiica în
ministerul educaţiei (cînd, e adevărat, încă nu devenise senator, da’ ce mai
contează, nu se vede din avion!), în urma unui „concurs”. Da’ las’ că ştim noi
cum e cu concursurile-astea pe la bugetari, vorba lui Toma Caragiu: concursu’
se ţine joi, iar postu’ e ocupat de luni! Aşa că, puteam să aştept eu mult şi
bine, că doamna cu pricina n-a apărut deloc pe „sticlă”. Nici măcar pe aceea a
„laboratorului” în ale cărei retorte fusese plăsmuită: Antena 3. O fi înţeles,
măcar în ceasul al doisprezecelea, stimata noastră învăţătoare, în ce hal şi-a
complicat existenţa şi în ce căcat (scuzaţi de vorbă proastă, ar spune maestrul
Creangă!) a intrat? Dar, mai presus de orice, o fi înţeles, în sfîrşit, acum,
intrată într-un total con de umbră şi părăsită de toţi, cît de scurtă i-a fost calea
de la pedagogie la demagogie? Sînt cîteva întrebări la care voi încerca să
răspund în epilogul de data viitoare. (va urma)
© Bogdan-Lucian Stoicescu
(Text apărut şi la adreesa http://www.altphel.ro/2013/07/mahalagii-au-fost-mahalagii-sunt-inca-xvi-2/,
precum şi în ediţia tipărită, nr. 404, an VIII, 5-11 iulie 2013, p. 8)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu