miercuri, 29 octombrie 2025

Poemoteca


Nu pot citi niciodată toate cărțile pe care le vreau. Nu pot fi niciodată toți oamenii pe care îi vreau și să trăiesc toate viețile pe care mi le doresc. Nu mă pot antrena niciodată în toate abilitățile dorite. Și ce vreau? Vreau să trăiesc și să simt toate nuanțele, tonurile și variațiile experienței mentale și fizice posibile în viața mea. Și sînt îngrozitor de limitată.

Orice lucru în viaţă e subiect de scris, dacă ai îndrăzneala să o faci şi imaginaţie să improvizezi. Cel mai mare duşman al creativităţii este îndoiala de sine. 
Sylvia Plath*

Oglinda

Sînt de argint și exactă. Nu am prejudecăți.
Orice văd înghit imediat
Așa cum e, ne-ncețoșat de dragoste sau repulsie.
Nu sînt crudă, ci doar adevărată –
Ochiul unui mic zeu, în patru colțuri.
Aproape tot timpul mă gîndesc la zidul opus.
Este roz cu picățele. L-am privit atît de mult
Că-l cred o parte din inima mea. Dar el pîlpîie.
Acum sînt un lac. O femeie se apleacă spre mine.
Cerîndu-mi să-i spun cine e cu adevărat.
Apoi se întoarce spre acei mincinoși : lumînările sau luna.
Și văd spatele și i-l reflectă cu credință.
Mă răsplătește cu lacrimi si cu agitarea mîinilor.
Sînt importantă pentru ea. Ea vine și pleacă.
În fiecare dimineață fața ei înlocuiește întunericul.
În mine a înecat o față tînără și din mine se ridică o femeie bătrînă
Înspre ea, zi după zi, ca un pește hidos.


Metafore

Sînt o enigmă din nouă silabe
Un elefant, o casă zdravănă,
Un pepene hoinărind pe doi lujeri,
Fruct roșu, sidefiu, zvelți căpriori!
Pîine care-a dospit peste măsură.
Bănuții-s noi-nouți în pungă.
M-am înfruptat dintr-o grămadă de mere necoapte
Și m-am suit în trenul din care nimeni nu coboară.

Din volumul „Ariel și alte poeme”, editura „Univers”, colecția „Orfeu”, București, 1980
(traducere din limba engleză de de Vasile Nicolescu)

Sylvia Plath și  Ted Hughes
* Sylvia Plath (27.X.1932, Boston, Massachusetts, S.U.A – 1.II.1963, Londra, Marea Britanie) a fost o scriitoare (poetă și prozatoare) americană. S-a născut într-o familie de universitari americani de origine austriacă. Debutează cu poezie la doar opt ani, în pagina dedicată copiilor din periodicul „Boston Herald”. Desfășoară o susținută activitate publicistică (poezie și proză), inclusiv în perioada în care a urmat cursurile colegiilor Smith și apoi pe ale celui britanic Newnham din Cambridge, ca bursieră Fulbright, talentul său literar fiind rapid și unanim recunoscut de specialiști și publicul larg. În Marea Britanie îl cunoaște pe poetul englez Ted Hughes cu care se va căsători și împreună cu care va avea un fiu și o fiică. În 1963, după ce mariajul îi eșuase și cu puțin timp înainte să se sinucidă, sub pseudonimul Victoria Lucas, va publica romanul autobiografic Clopotul de sticlă. După ce, în 1960, îi apăruse volumul de poeme Colosul și alte poezii, care o va impune drept una dintre importantele poete ale generației sale. Îi apar postum volumele Ariel (1965) și Poeme alese (în 1981), cel din urmă primind, în 1982, premiul Pulitzer.

Niciun comentariu:

POEMOTECA

Rainer Maria Rilke (1875–1926) Singurătate Singurătatea ca o ploaie-mi pare. Din mări ea suie către înserare; și din cîmpii pierdute-n depăr...