Povestiri despre oameni obișnuiți*
Nu contează povestea, contează cine povestește.
Varujan Vosganian**
Varujan Vosganian este un povestitor,
prin excelență, și se scaldă bucuros în mierea povestirii.
Horia Gârbea
„Ai fost dintotdeauna convinsă că niciun om nu se naște de unul singur, singurătatea e o coborâre în trepte și punțile se retează, în urma ta, una câte una. Singurătatea, deși nu-i mare lucru de capul ei, e o devenire, nu te naști singur, devii singur. Dar nu ca împlinire, ci, mai degrabă, ca dez-plinire.
Ai putea spune că ești expertă, în loc să predai fizică, ai putea preda arta singurătății, un fel de feng shui sufletesc, căci, nu-i așa, în singurătate nu există simetrii. Zâmbești la gândul ăsta, știi bine că singurătatea nu poate avea maeștrii și discipoli, e ca amprenta digitală, o singurătate nu seamănă cu alta. Fiecare cu singurătatea lui, e greu să arăți cuiva drumul, nu există o călăuză a singurătății.”
(Fragmente din nuvela Tanti)
* Editura Polirom, 430 p., colecția «Fiction Ltd.», 2022
„Personajele acestei cărţi sînt oameni obişnuiţi, de tot felul: muncitori, ţărani, intelectuali, comercianţi. Ceea ce au ei în comun este spaţiul concentraţionar în care trăiesc. Un spaţiu descris în toată grozăvia lui, o descriere cu atît mai neînduplecată cu cît în cuprinsul volumului nu veţi găsi niciunul dintre cuvintele care îl denumesc: «comunism», «comunist», «partid» etc., ci doar neliniştile şi suferinţele pe care le-a provocat... Aceste pagini se constituie într-un elogiu adus nu rebelilor fără cauză, ci rebelilor fără şansă.”
Varujan Vosganian este un autor prolific atît în zona poeziei, cît și în genul prozei. Volumele sale de proză au o înfățișare impozantă și arată indiscutabil o plăcere a scrisului. Stilul autorului nu este simplu, se vede că modul elaborat de a realiza textul îi face o plăcere egală cu cea a inventării acțiunilor și construirii personajelor.
** Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958). Economist, om politic și scriitor de origine armeană. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim‑vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Cadru didactic universitar. Opera sa literară cuprinde cinci volume de poezie („Şamanul albastru”, 1994, „Ochiul cel alb al reginei”, 2001, „Iisus cu o mie de braţe”, 2005, pentru care a primit premiul «Nichita Stănescu» la Chişinău, „Cartea poemelor mele nescrise”, 2015 şi „Ei spun că mă cheamă Varujan”, 2019), trei romane - „Cartea şoaptelor” (2009; ediţia a II‑a, 2012; ediţia a III‑a, 2017), „Copiii războiului” (2016) şi „Patimile după Gödel” (2020), precum şi volumele de nuvele „Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri” (2013, tradus în germană şi bulgară), „Statuia comandorului” (2018; ediţia I, Ararat, 1994) și „Povestiri despre oameni obișnuiți”(2022), apărute, toate, la editura Polirom. Romanul „Cartea şoaptelor” a fost distins cu Premiul «Ion Creangă» al Academiei Române (2009), Premiul «Cartea anului 2009» acordat de revista „România literară”, Premiul revistei „Convorbiri literare” (2009), Marele Premiu pentru Proză – Trofeul „Mihail Sebastian”, Premiul revistei „Observator cultural”, secţiunea proză (2009), Premiul «Gheorghe Crăciun» al Generaţiei ’80 (2010), Marele Premiu de Literatură al Europei Centrale ANGELUS, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” şi Premiul pentru cea mai bună traducere în cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2016. Cartea şoaptelor a fost, de asemenea, nominalizată pentru cea mai bună traducere a anului în Statele Unite, Spania şi Germania. Romanul a fost tradus în peste 20 de limbi și a fost desemnat în anul 2015, prin proiectul «Worldwide Reading», cartea‑simbol a condamnării genocidului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu