joi, 26 septembrie 2024

Poemoteca


Thomas Hardy
(1860-1928)

1967

Și-o sută de veri cînd vor trece! Toți ochii vor fi noi
Și mințile, și formele, nebunii noi și noii înțelepți,
Și noi dureri de plîns, și bucurii tot noi de celebrat;
Nimic din mine sau din tine nu va mai rămîne
În zorii acelui secol nou ce va veni,
Un fir de praf atîta doar, nimic mai mult;
Un secol care, de nu va fi sublim,
Va fi, nu mă-ndoiesc, la apogeul lui,
Cu mult peste acest timp cu mărginirea lui.”

Thomas Hardy
(1867)

Niciun comentariu:

Planeta demult dispărută a copilăriei noastre

Eforie Nord. Prin 1962, cred. Neprețuita noastră bunică Elena (Dumnezeu s-o ocrotească și s-o aibă-n pază!) și iubiții ei nepoți: Bogdan (în...