Raftul cărților

Creierul nostru muzical

„Acum câțiva ani, un studiu a dat apă la moară ziarelor și talk-show-urilor matinale, afirmând că dacă ascultăm zece minute pe zi muzică de Mozart devenim mai inteligenți - «efectul Mozart». Autorii studiului susțineau că ascultarea muzicii poate să ne îmbunătățească performanțele în îndeplinirea sarcinilor ce implică raționamente spațiale, dacă aceste sarcini sunt primite imediat după audiție (iar unii jurnaliști credeau că asta implică și capacitatea matematică). Membrii Congresului SUA au votat rezoluția, iar guvernatorul Georgiei a alocat fonduri pentru cumpărarea unui CD cu Mozart pentru fiecare nou-născut din Georgia. Majoritatea cercetătorilor s-au trezit puși într-o situație dificilă. Deși cu toții credem că muzica poate ameliora alte aptitudini cognitive și tuturor ne-ar plăcea să vedem cum guvernul alocă mai multe fonduri educației muzicale, studiul în cauza era viciat de numeroase erori științifice. E drept că unele dintre afirmațiile pe care le conținea erau valabile, dar erau greșit argumentate. În ce mă privește, toată tevatura mi s-a părut un pic jignitoare, deoarece implica faptul că muzica nu trebuie să fie studiată în sine și pentru sine, ci numai dacă îi poate ajuta pe oameni să se descurce mai bine în alte privințe «mai importante». Gândiți-vă ce absurd ar fi dacă am inversa lucrurile. Dacă aș susține că studiul matematicii stimulează aptitudinile muzicale, oare decidenții politici ar începe să pompeze bani în domeniul matematicii din acest motiv? Adesea muzica a fost sărmanul copil vitreg al școlilor publice, prima materie scoasă din programa când apar probleme de finanțare, iar oamenii încearcă de multe ori să pledeze în favoarea ei pe baza beneficiilor colaterale, în loc s-o aprecieze în sine.

Problema cu studiul care susținea că «muzică te face mai deștept» s-a dovedit a fi simplă: controlul experimentelor nu a fost corect și, conform cercetărilor efectuate de Bill Thompson, Glenn Schellenberg și alții, mica diferență dintre cele două grupuri în privința aptitudinilor spațiale ținea doar de alegerea sarcinii de control. În comparație cu a sta în cameră și a nu face nimic, ascultarea muzicii părea avantajoasă. Însă, dacă subiecților care primeau sarcina de control li se oferea cea mai mică stimulare mentală – să asculte un audio-book, să citească etc. –, ascultarea muzicii nu mai prezența niciun avantaj. Altă problemă a studiului era că nu propunea un mecanism plauzibil care să explice în ce mod ascultarea muzicii îmbunătățește funcționarea spațială.
Glenn Schellenberg a semnalat importanța distincției dintre efectele pe termen scurt ale muzicii și cele pe termen lung. Efectul Mozart se referea la beneficiile imediate, dar există alte cercetări care au arătat că într-adevăr există efecte pe termen lung ale activității muzicale. Ascultarea muzicii întărește sau modifică anumite circuite neurale, inclusiv densitatea conexiunilor dendritice din cortexul auditiv primar.” (fragment din volum)

Fie că ascultăm Bach, The Beatles sau Eminem, muzica joacă un rol esențial în viață noastră - chiar dacă nu ne-am dat seama niciodată de asta. Cum se face că muzica ne evocă emoții atît de puternice? Răspunsul începe să devină mai clar mulțumită progreselor neuroștiințelor și al psihologiei evoluționiste.

Volumul Creierul nostru muzical oferă cititorului o viziune de ansamblu asupra studiilor din domeniu, răspunzînd totodată unor întrebări foarte diferite: sînt preferințele noastre muzicale dobîndite în perioada intrauterină? Există o limită de vîrstă dincolo de care nu-ți mai poți schimba gusturile în materie de muzică? Diferă plăcerea ascultării unei melodii de celelalte plăceri? Sînt doar cîteva întrebări dintr-o serie mult mai mare la  care autorul răspunde în paginile acestui volum, o lucrare sine qua non pentru orice iubitor de muzică, indiferent de genul preferat. 

DANIEL J. LEVITIN (n. 1957) a studiat ingineria la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT) şi muzică la Berklee College of Music (ambele din Boston). Este neuro-cercetător, specialist în psihologie cognitivă (absolvent al universității Stanford), muzician și producător muzical. În prezent, este profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea McGill, unde din 2000 pînă în 2017 a fost directorul Laboratorului de Percepție, Cogniție și Expertiză Muzicală. A fost membru în comitetul de acordare a premiilor Grammy și consilier pentru Rock and Roll Hall of Fame. Pe lîngă numeroase articole științifice în reviste de specialitate, a publicat volumele The World in Six Songs, The Organized Mind (Mintea organizată), A Field Guide to Lies (Ghid practic de detectare a minciunilor) și Successful Aging  (în curs de apariție la editura Litera). Creierul nostru muzical.De ce suntem fascinați de armoniile sonore (editura Litera, 2022) s-a tradus în optsprezece limbi și s-a vîndut în peste un milion de exemplare în întreaga lume.