Doi cerşetori stăteau în faţa unei biserici ortodoxe. Unul se
văicărea: „Miluiți un biet creştin sărac!” Și lumea îi dădea bani. Celălalt,
oțărît, zicea mai șoptit: „Ajutaţi și un biet evreu nevoiaș!” Oamenii treceau
indiferenți pe lîngă el, fără măcar să-i arunce o privire. Ba, unii, îi ofereau
și mai mulţi bani creştinului. După cîteva săptămîni, o femeie miloasă, care
tocmai ieşea de la slujba din biserică, se îndreptă spre evreu şi-i spuse cu
blîndețe: „Măi, omule, tu nu vezi că stai degeaba aici, unde nu-ţi dă nimeni
nimic? De ce nu te duci tu, la tine, la Sinagogă, poate te miluieşte cineva
acolo?!?”
După care femeia a plecat. Evreul s-a uitat lung și cu scîrbă după ea, apoi s-a întors spre creştin şi i-a zis revoltat: „Io-te, bă, Ștrul, s-a găsit taman tuta asta, să ne înveţe pe noi cum se fac afacerile!!!”
După care femeia a plecat. Evreul s-a uitat lung și cu scîrbă după ea, apoi s-a întors spre creştin şi i-a zis revoltat: „Io-te, bă, Ștrul, s-a găsit taman tuta asta, să ne înveţe pe noi cum se fac afacerile!!!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu