„Iar voi, tineri care v-aţi grupat împrejurul
acestei îmblători literare, ascultaţi sfatul unui om care vă voieşte binele din
inimă. Petrescu, pălămarul, - cizmariul… croitorul, oameni onorabili,
folositori sie şi societăţii, au nevoie de ucenici. Decât pseudotalent în
literatură, mai bine talent în cizmărie. Mai bine cel de-ntâi într-un sat decât
al doilea la Roma. Ca voi au fost mii de mii de oameni pe lume şi vor mai fi
încă. Nimănui din voi să nu-i abată cumva prin minte c-ar fi un
geniu. Căci, copiii mei, Pământul nostru e mai sărac în genii, decât Universul
în stele fixe şi mai lesne se naşte în văile nemăsurate ale haosului unui nou
sistem solar decât pe Pământ un geniu. Homer şi Shakespeare, Rafael, geniile în
arte se nasc o dată la 3 - 4 mii de ani, Newton şi Galilei, Kant ori Darwin
geniile în ştiinţă, o dată la o mie de ani încât nu ştiu zău dacă de la Adam
până la Papa Leo IX au existat de toţi o duzină. Încolo, suntem cu toţi nişte
bieţi mizerabili cărora aceşti regi ai cugetării ne dau de lucru pentru
generaţii înainte. Dacă avem talent, adică câteva centigrame de creieri mai
mult decât suma communis – î[l] putem valorifica, pentru vremea noastră, prin
muncă constantă; dacă nu muncim, rămânem asemenea confraţilor noştri
dobitoacele.”
Mihai Eminescu
manuscrisul 2255
(apud. „Fragmentarium”, ediție după manuscrise,
cu variante, note,
addenda și indici de Magdalena D. VATAMANIUC,
Ed. Științifică și Enciclopedică,
București, 1981, p. 178.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu