GAZETA CĂRȚILOR
(Arc peste timp)
 |
| GAZETA CĂRȚILOR, 15–30 noiembrie 1934, pag. 1 |
La 15 februarie 1921 este tipărit la Ploiești, sub directoratul publicistului, profesorului de istorie și omului politic Dumitru Munteanu-Râmnic (26. X. 1877, Râmnicu-Sărat – 1952, închisoarea Sighet), primul număr al suplimentului de bibliografie Gazeta Cărților, sub egida revistei România Viitoare, cu o periodicitate lunară / bilunară și cu gîndul declarat să fie de folos cititorilor și scriitorilor, editorilor și librarilor (așa cum apare în editorialul primului număr, De ce reapare Gazeta Cărților), precum și tuturor acelora care iubesc cultura, în general și prețuiesc literatura de bună factură, în special.
Revista România Viitoare apăruse în 1916, la Ploiești, cu titulatura ziar de interes public, educație cetățenească și cultură națională, sub directoratul aceluiași neobosit D. Munteanu-Râmnic, ea fiind recunoscută drept una dintre cele mai valoroase publicații care apăreau în oraș și chiar în țară. Printre colaboratorii marcanți și statornici cu rubrici dedicate literaturii și artelor îi putem aminti pe Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Barbu Theodorescu, P. P. Panaitescu-Perpessicius, Aureliu Metroniu, Panait Cerna, Gheorghe Z. Zagoriț, Christea N. Dimitrescu – CRIDIM, Alexandru Teodor Stamatiad, Ioan Al. Brad Lemeny, Raul Bulfinschi, Dumitru Munteanu-Râmnic ș.a., semnăturile multora dintre aceștia regăsindu-se, de-a lungul timpului și în Gazeta Cărților.
Ideea tipăririi unei publicații de bibliografie, literatură și cultură generală cu numele de Gazeta Cărților venea firesc, și ca urmare a înființării unui institut bio-bibliografic și de statistică, imediat după Primul Război Mondial, editorii ei – mai ales profesorii din rîndul cărora făcea parte și D. Munteanu-Râmnic – dorind, pe de o parte, să protejeze cititorii, îndeosebi pe cei tineri, de literatura facilă, comercială, de slabă calitate, care se impusese rapid după război, iar pe de alta să promoveze și să susțină activitățile editurilor, dar și ale noilor instituții de cultură care se înfiripau.
Apariția revistei trebuie privită și în strînsă legătură cu dinamica vieții sociale și culturale ploieștene (și prahovene), dublată de o intensă activitate publicistică (și, implicit, de una tipografică), demarată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, așa cum bine remarca Nicolae Iorga în volumul său «Istoria presei românești»: (...) în Ploiești apăruseră 42 de ziare scrise în limba română, două ziare scrise în limba bulgară, un ziar scris în limbile română și germană, 11 reviste scrise în limba română, 27 de periodice având o existență foarte scurtă sau ocazională.
 |
Din volumul BIBLIOTECA „N. IORGA” PLOIEȘTI LA A 95-A ANIVERSARE. 1921–2016, de Traian Tr. Cepoiu, editura Scrisul Prahovean, Cerașu, 2016, p. 58 |
Înființarea, la Ploiești, la 21 martie 1921, a Bibliotecii Populare N. Iorga va fi de bun augur pentru noua publicație, instituția tipărindu-și în paginile sale cataloagele, inclusiv pe cele de cărți rare și promovîndu-și susținut activitățile curente. De altfel, revista considera extrem de utilă publicarea cataloagelor oricăror biblioteci private sau aparținînd instituțiilor de învățămînt, lucru pe care îl va face consecvent, așa cum va proceda, de exemplu, cu cataloagele bibliotecii Liceului Sf. Petru și Pavel ori cele ale Școlii Normale Superioare (cuprinzînd o serie de volume donate de Alexandru Odobescu) sau cu cele din colecția de cărți vechi din biblioteca profesorului Munteanu-Râmnic.
În articolul-program publicat în primul ei număr, se precizează cu claritate direcția și generoasele intenții ale noii reviste: emanciparea culturală a publicului, prin formarea și dezvoltarea gustului pentru citit, stimularea lecturii extrașcolare a elevilor, sprijinirea cercetării științifice, prin semnalarea materialului documentar acumulat în bibliotecile de stat sau în colecții particulare.
Din anul 1934 periodicul își extinde aria preocupărilor culturale – din 1936 se subintitulează publicație de bibliografie, literatură și cultură generală –, rubricile sale cuprinzînd, în afara listelor bibliografice care reuneau volumele proaspăt tipărite sau în curs de apariție ori pe acelea primite la redacție, recenzii de cărți și reviste, critică și istorie literară, cronici și știri din universul artelor, creații originale în versuri sau proză, texte dramatice, eseistică, foiletoane, aforisme și epigrame, precum și varii subiecte abordînd tematici de cultură generală. Suntem prietenii bibliografilor și ai tuturor celor care au cultul cărților (cuprins, ediție, tendințe, raritate, curiozități ș.a.). Nu vrem să ne fie străin nimeni și nimic din ceea ce ar putea cuprinde o foaie, o gazetă, se spunea într-unul din editorialele publicației.
Și, nu în ultimul rînd, revista acorda indicațiilor bibliografice și informațiilor din sfera biblioteconomiei o atenție deosebită, publicînd în cadrul rubricilor sale (Pe marginea revistelor, Vitrina revistelor, Carnetul unui bibliofil, Carnet bibliografic, Muzeologie–Colecții–Anticariat, Bibliografice, Recenzii, Cărți–Reviste–Ziare, Au apărut ș.a.) liste și cataloage de cărți, planuri editoriale, descrierea succintă a unor publicații, informații despre librarii și editorii mai importanți, dar și date statistice despre situația fondurilor de carte din biblioteci.
O atenție specială era acordată rubricii Cataloage de cărți vechi, care a contribuit decisiv la popularizarea și punerea în circulație a cărților rare și bibliofile, aflate în colecții particulare și/sau biblioteci publice, școlare sau mănăstirești. Interesant este faptul că acolo unde redactorii și colaboratorii gazetei sesizau pericolul deteriorării sau risipirii unor volume valoroase de carte veche, se făceau recomandări exprese de transferare a lor la Biblioteca Academiei, în schimbul unor cărți de largă circulație.
Gazeta prezenta în articole bine documentate științific ultimile curente și idei din domeniul culturii, milita pentru folosirea unei limbi române corecte și armonioase, suținînd înființarea bibliotecilor indiferent de specificul lor și de zona – rurală sau orășenească – în care își desfășurau activitatea, ca modalitate optimă de a trezi și menține ridicat interesul publicului larg pentru lectură. Iată ce cuvinte cu bătaie lungă scria, în acest sens, Flora Pârvulescu (diplomată a Școlii Superioare de Înalte Studii în Științe Sociale de la Paris) în 1934, în rubrica permanentă «Biblioteci»: Rolul bibliotecarilor moderni trebuie considerat tot atât de important ca al Ministerului de Instrucție [Publică, Culte și Arte– n.n.]– căci acesta instruiește copiii și tinerii, în timp ce noi instruim, grație instituțiilor noastre, toate clasele sociale și în tot timpul vieții lor.
Gazeta Cărților, care a apărut, cu intermitențe (datorate, în marea majoritate a cazurilor, problemelor financiare, directorul ei fiind un profesor sărac și cu mulți copii, cum atrăgea atenția Nicolae Iorga) între anii 1921 și 1944 (1921–1925, 1934–1941, 1942–1944), avînd un format oscilînd între 34 x 32 cm sau 32 x 54 cm, care conținea în cele două, patru sau șase pagini o cantitate impresionantă de informație de o varietate copleșitoare.
Spre exemplificare, vom aminti cîteva titluri de articole, așa cum au apărut ele în mai multe numere ale revistei existente în colecțiile Bibliotecii Județene «Nicolae Iorga» din Ploiești:
* În numărul din 1–15 iulie 1934, sînt oferite știri despre activitatea LigiiCulturale a Românilor și a Univeristății de Vară de la Vălenii de Munte; în cel din 15–30.XII.1935, este inserată Propunerea de înființare a Institutului „N. Iorga în numărul din 15–31.VIII. 1937, se consemnează Jubileul revistei Convorbiri Literare iar în cel din 15–30.XI.1942 este prezentat tabloul conferențiarilor și al conferințelor Univeristății de Vară de la Vălenii de Munte.
* Ploieștii și renașterea bulgară (15–31.XII.1935) și recenziile lucrărilor Arhitectura în Ploiești de Toma T. Socolescu (15–30.IX.1938) și a volumului Monografia Liceului „Sf. Apostoli Petru și Pavel (la 75 de ani de la înființare).
* Carmen Sylva și Vasile Alecsandri (15.VI.1934), Sarmizegetusa Regia, descoperire a colonelului C-tin Zagoriț (15–31.XII.1937), Regele Carol I și începuturile teatrului bulgar (15–30.IV.1939), Expoziția sculptorului I. Pantazi (15–30 iunie 1941)
* De ce a apărut «Gazeta Cărților» (15–30.XI.1934), Încercări bibliografice la noi (30 august 1924), Evoluția Bibliografiei Române și problemele ei actuale (15–30.X.1937), Nume de scriitori români: P.[anait] Cerna și Anton Pann (15–31.X.1939), Un „Index” bibliografic al revistelor și ziarelor (1–15.XII.1940)
În paginile revistei au apărut semnături ale unor personalități culturale marcante ale vremii, precum Al. T. Stamatiad, I. A. Bassarabescu, Nicolae Iorga, Alice Soare, Pavel Al. Macedonski, Toma T. Socolescu, I. Șuluțiu, acestora adăugîndu-li-se numele unor Aron Cotruș, Izabela Sadoveanu, Constantin Rădulescu-Motru, Barbu Teodorescu ș.a., care confereau o greutate specifică mare valoroasei reviste ploieștene.
 |
GAZETA CĂRȚILOR (seria a II-a),
ultimul număr, 1–2 (10–11) / decembrie 1997 |
Între 1947, odată cu instaurarea noului regim comunist și pînă în 1989, revista își va înceta complet apariția, ea revenind cu o serie nouă, între 1990 și 1997 (ultimul număr al acesteia fiind 1-2/decembrie 1997 – anul VIII, în fotografia alăturată), condusă (în calitate de redactor-șef) de directorul bibliotecii „Nicolae Iorga”, distinsul profesor și om de cultură Gheorghe Macsim (1935–2008), director al bibliotecii ploieștene timp de 35 de ani (1962–1997), secondat fiind de doi bibliotecari experimentați ai aceleași instituții, profesorii Ana Lambru (coordonatoarea secției de carte veche și colecții speciale) și regretatul Marian Chirulescu (1943-2022, bibliograf și fost coordonator al compartimentului de completare - evidență - prelucrare - catalogare, unul dintre cei mai valoroși biblioteconomiști români). Revista a avut, cum era de așteptat, colaboratori (permanenți sau ocazionali) pe măsură. Putem aminti în acest context cîteva nume de primă mărime: istoricii și scriitorii Mihai Apostol și Paul D. Popescu (doi dintre cei mai importanți cercetători ai istoriei și culturii ploieștene și prahovene), Gavriil Preda, Constantin Dobrescu, Ion Șt. Baicu, Ion Ștefănescu și Octavian Onea, antropologul Vladimir Iuliu Gusic, muzicologul Alexandru Bădulescu, criticii și istoricii literari Ion Bălu, Constantin Hârlav, Valeriu Râpeanu și Simion Bărbulescu, poeții Marta Bărbulescu, George Moroșanu și Ion Stratan, eseistul Nicolae Dumitrescu, regizorul și scriitorul Mihai Vasile și mulți alții.
În perioada directoratului profesorului Nicolae Boaru (1998–2013), Gazeta
Cărților, din păcate, și-a încetat apariția, pentru a și-o relua la sfîrșitul anului 2014, într-o serie nouă, a treia, cu un aspect grafic complet schimbat, cu un număr sporit de pagini (variind între 90 și 120) și cu un format de 22.5 x 22 cm, grație comprehensiunii și diligenței noului manager al bibliotecii „N. Iorga”, doamna Mihaela Radu și eforturilor susținute ale unui grup de specialiști ai bibliotecii ploieștene (coordonați de bibliograful Bogdan-Lucian Stoicescu), căruia i s-a alăturat mai mulți colaboratori statornici ai instituției–numele unor Mihai Vasile, Constantin Marin, Codruț Constantinescu ori Traian D. Lazăr detașîndu-se cu pregnanță –, fără de al căror entuziasm, talent, abnegație, tenacitate și imbold, publicația s-ar fi întrupat ceva mai dificil.
Printre colaboratorii acestei noi serii îi putem aminti pe: muzicologul Sanda Hârlav-Maistorovici, scriitorii Livia Dimulescu, Daniel Corbu, Dan Ciachir, Viorica Răduță, Minel Mateucă, Cosmin Manolache, Călin Torsan, Basarab Nicolescu și Marilena Lică-Mașală (Franța), Daniel Rachmistruc (Israel), Krystian Kazimierczuk (Polonia), Marius Daniel Popescu (Elveția), Ioan Mihai Cochinescu, Leonard Oprea, Ben Todică (Australia), Liviu Antonesei, Florin Dochia, Gabi Stamate, Cornel Sântioan Cubleșan, Dan Costineanu, Nicolae Băciuț, Ioan Groșescu, criticul muzical și editorul Radu Lupașcu, jurnalista Teodora Ionescu, eseistul și editorul Marius Bâzu, graficienii Nicolae Ioniță și Marian Avramescu, istoricii Octavian Onea, Constantin Dobrescu, Eugen Stănescu, Gavriil Preda, Ion Șt. Baicu, Traian D. Lazăr, Codruț Constantinescu, etnograful Gherasim Rusu-Togan, bibliograful Marian Chirulescu, muzeografa Jenica Tabacu, preoții Bogdan-Costin Georgescu și Radu Botiș, eseiștii și criticii literari Christian Crăciun și Dan Gulea, antropologul Sebastian Ștefănucă, regizorul și scriitorul Cătălin Apostol, teologul Florin Manole, traducătorul Vasile Moga și mulți alții.
Cel mai recent număr al revistei – 1 (13) / 2023 – a apărut în luna martie a acestui an, cu prilejul manifestărilor dedicate împlinirii a 102 ani de la fondarea bibliotecii Nicolae Iorga. (Bogdan-Lucian Stoicescu)
