marți, 14 decembrie 2021

Bibliophilia

Proiectul Literatură versus trafic a fost inițiativa organizației anonime Luzinterruptus, ulterior el fiind materializat pe una dintre cele mai aglomerate artere ale orașului canadian Toronto.
Evenimentul a avut loc în cadrul festivalului de artă „Nuit Blanche” („Noapte Albă”), desfăşurîndu-se pe durata unei singure nopţi.

Aparent, ideea acestui happening-instalație, cum ar putea fi definită inedita întîmplare în termeni artistici, a fost inspirată de conflictul cvasi-perpetuu dintre pietoni şi automobiliști, care se petrece zilnic în marile metropole şi pentru a cărui stingere încă nu s-au putut găsi soluţii reale și eficace. În subsidiar, însă, ea se dorește a fi și o minunată pledoarie în favoarea lecturii și un subtil îndemn de a citi cărți tipărite...
Membrii organizației Luzinterruptus au avut ideea de a umple spațiul carosabil al străziii cu peste 10.000 de volume (donate de către organizația umanitară Armata Salvării), asupra paginilor cărora au fost îndreptate mici spoturi de lumină. Cei 50 de voluntari au avut nevoie de 12 zile pentru a realiza acest proiect.

Cărţile au fost puse în mod gratuit la dispoziţia trecătorilor-cititori, care, în mai puțin de 10 ore – cît timp a „trăit” instalația – au rămas cu volumele pe care și le-au ales dar și cu plăcuta amintire a unui spațiu cultural neconvențional, tihnit și nepoluat, care a înlocuit, chiar dacă doar pentru cîteva ore, „zgomotul și furia” unei artere extrem de aglomerate și cu un trafic intens.

(credit foto: „Bored Panda”)

2 comentarii:

Anonim spunea...

Splendid, merci fumos!

Unknown spunea...

O idee minunată, pusă în practică de o echipă pe măsură. Eu sunt un norocos. Norocul și-l face omul cu mâna lui. Sunt înconjurat de cărți, chiar ,,blindat” de ele. Bună oară, de curând, am terminat de citit cartea lui Kazuo Ishiguro (laureat Nobel 2017), Klara și Soarele. O parabolă a unei lumi în care copiii în jur de 15 ani au ,,prieteni artificiali” (adică roboți). Cartea se termină în coadă de pește, deoarece nu se poate oferi o explicație asupra faptul că emoțiile umane nu pot fi ,,reproduse” de vreun robot.

Constantin Marin

Memento

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983) Belgrad, 1982 Mor de ridicol ce sînt, fǎcǎtor de cuvinte și sfînt Și pentru cǎ trebuie...