marți, 30 iunie 2020

Poemoteca


Joi am ajuns într-o pădure.
În pădure era o singură cărare,
Pe unde trecuseşi tu.

Puteam călca pe urmele paşilor tăi.
Era neted,
Dar deasupra lor se încurcaseră crengile şi ierbile,
Şi nu mai puteam trece decât târându-mă.

Şi atunci,
Am început să dobor copacii pe urma paşilor tăi.

Ștefan Bănulescu
(din „Scrisoare de joi”)


Niciun comentariu:

Altițe & Bibiluri

„Cred în Dumnezeu așa cum cred în răsăritul soarelui. Nu pentru că îl văd, ci pentru că văd tot ce atinge.” Clive Staples Lewis (1898-1963)