AFIEROSÍ, afierosesc, vb. IV.
(Înv.) 1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra. [Pr.: -fi-e-] – Din ngr. afieróno (aor. afiérosa).
„Mi-e sete de aer…” Am fost prins în romanţa deziluziei, înainte ca toate să devină iluzie. Jack Keroua c I onel T heodor F ernic. U n num...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu