V-ați simțit vreodată vinovat privind alte persoane de vîrsta
dumneavoastră şi gîndind: „Parcă eu nu arăt chiar aşa de bătrân"?
Dacă da, iată ce mi-a povestit zilele trecute o onorabilă doamnă:
„Stăteam în sala de aşteptare pentru prima întîlnire programată la
un dentist, cînd i-am văzut diploma atîrnată pe perete. Citind numele, mi-am
amintit deodată de un băiat brunet, chipeș, cu acelaşi nume. Fuseserăm colegi
de liceu cu aproape 60 de ani în urmă şi mă întrebam dacă ar putea să fie
acelaşi tip pentru care nutrisem și o pasiune secretă. Cînd am intrat în
cabinetul lui, am renunțat pe loc gîndul acela: cheliosul cu trăsături brăzdate
din fața mea era mult prea bătrân ca să fi fost iubirea mea secretă! Și
totuși...
După ce mi-a inspectat dantura, mi-am facut curaj şi l-am întrebat
dacă nu cumva a fost elev la liceul „Sfîntul Sava”.
– Sigur că da, doamnă! În anii 60. Cum de aţi ghicit? - m-a întrebat,
cu o ușoară undă de mîndrie în glas.
– Pentru că și eu am trecut prin „Sava” în acea perioadă...
– Da? Mă bucur! Și ce materie ați predat?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu